Tentaculele ministrului Blaga

În luna februarie a anului 2005, funcția de director general adjunct al Institutului Național de Administratie a fost ocupată printr-o dispoziție guvernamentală emisă de ministrul Administrației și Internelor, Vasile Blaga, de Bogdan Gheorghe Drăghici. La numai 31 de ani, acesta a „reușit” contraperformanța să ocupe această funcție pentru numai 6 luni, fiind destituit de același Vasile Blaga, în data de 17 august 2005. Motivele, mai mult sau mai puțin obscure ale acestei demiteri cu cântec, se regăsesc în caracatița afacerii ISAR, ale cărei tentacule au ajuns să atingă și orașul Sibiu, prin intermediul unor interese partinice, promovate de triada PRM- PNL- PSD de la „centru.”

ZIARUL a intrat în posesia unor documente care atestă faptul că în structurile de vârf ale MAI au fost luate unele decizii care au avut ca efect îndepărtarea din funcția de director general adjunct al INA, a lui Bogdan Drăghici, funcție politică echivalentă cu cea de subsecretar de stat în cadrul ministerului mai sus menționat. Destituirea, semnată de însăși ministrul Vasile Blaga, după un stagiu de numai 6 luni a lui Drăghici, a fost determinată de un complex de factori politici care și-au făcut simțită prezența în perioada februarie – august 2005, a căror acțiune a fost grefată pe presiunea tot mai mare a unor grupuri de interese transpartinice.

Așa cum rezultă din conțintul documentelor aflate în posesia noastră, măsura de destituire a survenit ca urmare a refuzului categoric a fostului director general adjunct Drăghici de a permite „căpușarea bugetului public central și a bugetelor locale, amendarea publică a imposturii și ilegalitaților din cadrul sistemului administrației centrale, respingerea practicilor nocive care au condus la irosirea fondurilor comunitare europene”. Conform acelorași documente, Drăghici a fost trecut pe linie moartă „datorită unor presiuni politice abuzive, care au condus în final la sancționarea sa de către ministrul Administrației și Internelor, Vasile Blaga, cel care a decis ejectarea sa dintr-un sistem bulversat, caracterizat de corupție și impostură, supus unor influențe politice nocive transpartinice”. Sintetic, mobilul fățiș al destituirii îl constituie ițele ascunse ale afacerii ISAR.

Lovitura de grație

Potrivit rezultatelor investigațiilor efectuate de ZIARUL, Institutul Național de Administrație (INA), a fost conceput în epoca de aur a guvernării PSD-iste, în anul 2001, printr-o ordonanța guvernamentală a fostului ministru de Interne, Octav Cosmâncă. Documentele aflate în posesia ziarului cataloghează INA drept o „clonă a fostei Academii de Partid Ștefan Gheorghiu din epoca comunistă de tristă amintire, a cărei activitate primordiala era orientată în direcția creerii pe bandă rulantă a unor oameni de nădejde în slujba PSD, care să slujească scopurilor obediente ale acestui partid, prin funcțiile înalte ocupate în administrație”.

Numai că, la finele anului 2004, fostul partid de guvernamânt a primit lovituri de grație pe toate fronturile politice din țara și a pierdut alegerile locale. Fostul director adjunct al INA, Bogdan Drăghici, dezvăluie substraturile clonării Institutului Național de Administrație. „După pierderea alegerilor de către PSD, începând cu 2005, a fost evident pentru foștii guvernanți că INA, instrumentul destinat politizării și formării continue a resurselor umane din administrație și a deturnării fondurilor publice către buzunare private prin metode ilegale, nu mai răspundea comenzilor PSD. Aceasta în pofida faptului că la conducerea INA se găsea un director general, obedient intereselor liberale, în persoana lui Viorel Coifan, dar care era dornic să mențină o relație privilegiată cu fosta putere.

În acest nou context politic, generat de schimbarea puterii, grupurile de interese au imaginat scenariul unor soluții de criză. Pe de o parte, clonarea INA, pentru a putea menține viabile practicile ilegale din guvernarea anterioară, iar pe de altă parte presarea noii conduceri a Ministerului Administrției și Internelor de a renunța la persoanele incomode din structurile de conducere ale INA. Obstacolul cel mai pregnant în acest sens îl reprezenta Bogdan Drăghici, tânărul director general adjunct care se încăpățâna să transforme Institutul Național deAdministrație într-un centru de excelență destinat formării continue degrevată de presiunea politica nocivă”. Pe acest coordonate , Institutul de Stiințe Administrative Paul Negulescu (ISAR), având practic același domeniu de activitatre ca și INA, ajunge să dobândească întâietate în domeniu și, surclasând INA, e transformat printr-un proiect de lege în instituție care asigură perfecționarea pregătirii profesionale pentru cadrele din administrația publică, a cărei titulatură este asimilată cu „Școala de Studii Academice Postuniversitare în Administrație”.

Tentacule ISAR la Sibiu

Conform conținutului acelorași documente, caracatița ISAR ajuns să se extindă până în mediul academic din Sibiu, atingând interesele Universitații Româno-Germane din localitate, a cărei activitate este „conectată” la numele parlamentarului Antonie Iorgovan. Conexiunile prin care afacerea ISAR a ajuns la Sibiu are ca substrat unele considerente de ordin financiar .„Institutul de Științe Administrative al României-ISAR figurează în documente ca o organizație neguvernamentală patronată de senatorul PSD Antonie Iorgovan, care a reușit să-și aproprieze numele și istoria fostului ISAR, înființat în 1925 de către Paul Negulescu, și să-l transforme într-o afacere PSD. Ca orice afacere, ISAR trebuia sa funcționeze pe principii de profitabilitate, așa că s-a pus la cale în mod rapid înființarea unei universități private patronate de acest ONG – Universitatea Româno-Germană, cu sediul la Sibiu. Deoarece profitul nu era cel scontat, în toamna anului 2004 s-a inițiat un acord de cooperare cu Institutul Național de Administrație – INA, care gestiona prin întreaga rețea coordonată sume consistente, în valoare de peste 4 milioane euro. Acordul de cooperare nu a mai fost pus în aplicare, deoarece au venit tragicele alegeri pentru PSD”, dezvăluie Bogdan Drăghici substraturile sibiene ale afacerii.

ISAR – clona virilă a INA

Datorită promovării unor precepte care nu convergeau cu cele ale triadei politice PNL-PSD-PRM, un grup de senatori din tridentul în cauză elaborează la începutul acestui an un proiect de lege care conferea ISAR puteri discreționare în domeniul formării resurselor umane din administrație și, în subsidiar, îi punea pe rivalii de la INA pe linie moartă. Semnatarii acestui proiect sunt senatorii Doru Ioan Taracilă-PSD, Nicolae Vlad Popa-PNL, și Verginia Vedinas-PRM, pe care Drăghici ceruse să fie demisă de la conducerea Agenției Naționale a Funcționarilor Publici. Prin acest document, ISAR era înzestrat cu prerogative omnipotente în domeniul administrației, printre care spicuim din documentul în cauză: “ISAR a obținut calitatea de instituție care asigură perfecționarea pregătirii profesionale pentru administrația publică. Poate pregăti orice cetățean al României, chiar dacă nu activează în domeniul administrației publice, și este abilitat să acorde atestate de specializare în administrația publică europeană. Astfel, ISAR este abilitat să asigure formarea și perfecționarea profesională a funcționarilor publici comunitari – „eurofuncționarii”.

MApN apare în ecuația ISAR

Ca urmare a recunoașterii faptului că Institutul de Științe Administrative era susținut din umbră de triada de interese PSD-PNL-PRM, nu au întarziat să apară și atitudinile obediente ale organismelor din Sibiu, care au făcut concesii acestui for omnipotent. Astfel, în baza unui protocol de predare primire semnat între cadrele de conducere ale ISAR și cele ale Ministerului Apărării Naționale, ISAR primește în folosință gratuită pavilionul A din cazarma Sibiu, în suprafață de 1717 mp, alături de un teren aferent de 313 mp. Bogdan Drăghici confirmă în conținutul documentului aflat în posesia ZIARULUI că afacerea privată ce se desfășura la Sibiu cu bani publici este uriașă, fondurile românești vânate fiind de ordinul milioanelor de euro, iar cele comunitare fiind sensibil substanțiale. „Am cerut Ministerului Administrației și Internelor să respingă public demersul ISAR și am solicitat în data de 17 august 2005 retragerea senatorului PNL Nicolae Dan Popa de pe lista celor trei inițiatori de lege, după ce în prealabil avertizasem și secretarii de stat liberali Viorel Coifan și Liviu Radu că au obligația să se alăture demersului meu public și critic la adresa afacerii ISAR”. Ca urmare a acestor demersuri fățișe, Bogdan Drăghici, directorul general adjunct al INA, cu rang de subsecretar de stat la Ministerul Administrației și Internelor, avea să devină victima conducerii MAI și să fie măturat, printr-o simplă trăsătură de condei, din funcția deținută.

Reacția ministrului Blaga

Demersurile repetate pe care fostul director general adjunct Bogdan Drăghici le-a făcut la adresa afacerii ISAR și a tentaculelor acesteia la Sibiu, au fost „răsplătite” de conducerea Ministerului Administrației și Internelor cu o decizie pe care acesta o califică drept abuzivă. în data de 17 august 2005, ministrul portofoliului Internelor, Vasile Blaga, l-a eliberat din funcția de director general adjunct al INA, comunicându-i acestuia decizia funestă prin poșta. Bogdan Drăghici dezvăluie ZIARULUI antecedentele nefaste ale acestei decizii”. Pe 1 august 2005, ministrul Blaga îmi ceruse să nu fac dezvăluri incriminatoare asupra Margaretei Costea, soacra președintelui PSD Mircea Geoană. Pe 13 august îmi ceruse să nu iau decizii ca manager al INA. Asta însemna să calc legea.Am primit recomandarea nu mă mai încăpățânez să respect cadrul legal spre beneficiul clientelei de partid și să mă alătur colegilor de eșicher politic, care avuseseră tentative similare în cele șapte luni în care am fost mandatat să ocup funcția de director general adjunct al INA”. Reacția ministrului de Interne Vasile Blaga cu privire la acuzele lansate în trombă de Bogdan Drăghici nu s-a lăsat așteptată. Contactat telefonic, consilierul ministrului Blaga, Rareș Niculescu, a oferit ZIARULUI poziția oficială a acestuia : „Ne-am susținut în repetate rânduri punctul de vedere cu privire la demiterea domnului Drăghici din funcția de director adjunct al INA. Măsura dispusă nu a fost una abuzivă. Asta e tot ceea ce vă pot spune”. a conchis scurt consilierul menționat.

Renegat de primarul Videanu

Ca urmare a deciziei de demitere pe criterii discreționare, ținând de clientelismul politic, în data de 29 august 2005 Bogdan Drăghici a declanșat un protest radical în fața Palatului Cotroceni – greva foamei –, până când președintele României Traian Băsescu se va sensibiliza în legătura cu dezvăluirile făcute cu privire la aspectele obscure ale afacerii ISAR. Inițial, primarul general, democratul Adriean Videanu, obedient președintelui Băsescu, a refuzat să aprobe desfășurarea protestului în fața Administrației Prezidențiale, argumentând că soluționarea demersurilor sale nu este de competența președintelui României. „Voi protesta până când președintele României își va exprima un punct de vedere public în cazurile grave prezentate de mine și până când ministrul Blaga îmi va prezenta în mod public scuze pentru decizia sa de sancționare”, conchide pe val Bogdan Drăghici.

Ionuț COMAN