Teodor Vultur, un primar pe viață

Comuna Lunca, cu satele componente, Lunca, Băița, Frunzeni, Logig, Sântu face demarcația între județele Mureș și Bistrița Năsăud. Teodor Vultur este primar, aici, de aproape 20 de ani și încă nu a obosit. E plin de vervă și, în micuțul sediu administrativ se zbate zi de zi, alături de colegi, pentru a aduce bunăstarea într-o zonă de graniță a județului. O zonă atât de izolată de centrul administrativ al județului, încât lucrurile se mișcă extrem de încet. „Am votat bugetul pe 2009, dar e cu 30% mai mic decât în anul trecut. Undeva la 25,6 miliarde. Din banii aceștia, aproape jumătate merg spre învățământ. Cam 40% sunt alocați pentru cheltuieli materiale și de personal. Pentru investiții rămân extrem de puțini bani, în jur de un miliard. Ce putem face cu suma asta?” ne întreabă primarul Vultur, aproape sigur că nu există răspuns. Vrem să facem reparații capitale și la sediul Primăriei, poate o mansardare, vedeți și dumneavoastră în ce condiții muncim aici”, ne povestește primarul. Într-adevăr, sediul Primăriei Lunca este minuscul, format din 3-4 încăperi, în care roiesc angajații ca într-un stup de albine. Din 1992 încoace, de când este primar, pesedistul Teodor Vultur a avut câteva realizări notabile pentru comună, care l-au făcut imbatabil în orice confruntare electorală. De altfel, spune el, filiale ale altor partide nu există la Lunca decât în campania electorală. Atât. „Å¢ăranii votează omul, nu partidul! În perioada 1992-1994, eu, cu contribuția exclusivă a sătenilor, am introdus gazul metan în toată comuna. În mandatul 1996-2000, am realizat alimentarea cu apă a satului Lunca, cu fonduri guvernametale. Între 2000 și 2004 am modernizat un drum comunal de 7 kilometri prin programul SAPARD.”, ne spune edilul-șef. „Sunt realizări mari, pe care oamenii le-au apreciat cum se cuvine, altfel nu eram reales primar”, susține Teodor Vultur. Primăria Lunca mai are pregătit un proiect integrat (în valoare de 2,4 milioane de euro) pentru obținerea unor fonduri structurale pentru alimentarea cu apă și introducerea canalizării în Sântu, pentru modernizarea drumului comunal D160 – Logig, pe o porțiune de 5 kilometri, pentru modernizarea căminului cultural din Lunca. „Nu prea am încredere în programul acesta de atragere de fonduri europene. Vedeți, comunele acestea, la limita județului, departe de vecinătatea unui oraș mare, au de suferit din punct de vedere financiar. Aș fi vrut ca orice parlamentar să accepte să fie primar aici, la Lunca, să vadă cât de greu este. Noi avem o colaborare bună cu senatorul Corneliu Grosu și cu deputații Vasile Gliga și Ciprian Dobre, aleși în Colegiul care a inclus și comuna noastră. Vorbim mai mult la telefon. Cu ce pot să ne ajute și ei? Mai mult cu sfaturi”, spune primarul, zâmbind cu amărăciune, parcă. Având experiența a două decenii aproape la conducerea Primăriei, Teodor Vultur nu se așteaptă la mare lucru pentru 2009. „E un haos! La ce să ne așteptăm? Vom vedea ce va fi, deocamdată avem doar speranțe…În acest moment, urez tuturor locuitorilor comunei să aibă Sărbători Fericite și să aibă speranță că, încet, încet, lucrurile se vor mișca spre bine!”, a încheiat edilul-șef.

Profesorul Teodor Chiciudean:

„Fiecare ministru s-a considerat un Spiru Haret!”

Teodor Chiciudean este profesor de limba și literatura română, absolvent al Facultății de Litere a Universității Babeș-Bolyai din Cluj. A venit cu repartiție în comuna Lunca, în 1973 și a început munca în satul Băița. „În 1990, am trecut dealul și am venit la Lunca. Timp de zece ani am fost director al școlii din această localitate, până politicul și orgoliile unor șefi de la Inspectorat m-au schimbat din funcție. Cred că aceasta este cea mai mare dezamăgire a mea, amestecul politicului în școală. Din acest motiv consider că și ideea ca primarii să numească directorii de școală este nepotrivită”, își începe povestea dascălul de română. „În 2001, pe când eram director, din cauza numărului redus de elevi în satele Logig, Băița și Sântu, am făcut comasarea școlilor de acolo cu cele din Băița și Lunca. O măsură nepopulară la acea vreme, dar care s-a dovedit bună. Transportul elevilor spre Lunca s-a făcut cu un microbuz școlar, iar spre Băița cu autobuzul de transport în comun care face legătura între cele două localități.”, povestește Chiciudean. Numărul total de școlari și preșcolari la nivel de comună se ridică în prezent la 320. Despre reforma în învățământ, profesorul Chiciudean vorbește, din nou, cu tristețe: „S-au încercat tot felul de cosmetizări, dar fiecare ministru s-a considerat un Spiru Haret și a crezut că de la el începe reforma și asta a dăunat foarte mult.” Potrivit lui Chiciudean, în comuna Lunca învățământul a câștigat în calitate prin faptul că au fost eliminați suplinitorii, la toate ciclurile școlare. „La noi aproape că nu există neșcolarizare și abandon școlar. Peste 90% dintre elevii noștri își continuă studiile la Reghin și mulți, poate 10%, ajung studenți la Târgu Mureș sau în alte centre universitare. Păcat că aceștia nu se mai întorc la Lunca!”, spune dascălul.

Sănătatea este prețuită la Lunca

Cabinetul medical individual condus de doctorița Lucreția Ormenișan dispune de tot ce este nevoie pentru a asigura, la un anumit nivel, sănătatea locuitorilor comunei. În lipsa doctoriței, asistentele Mia Velcherian și Simona Vlasa se ocupă de cei aproape 2000 de pacienți, înscriși la cabinet. „Starea de sănătate a oamenilor din zonă este destul de bună. Predomină bolile cardiovasculare și hipertensiunea, normale după o anumită vârstă. Populația din satele Lunca și Sântu este destul de îmbătrânită. Dar nu avem probleme speciale!”, ne-au cele două asistente.

Polițiștii se bucură de liniște

Agentul-șef al postului de poliție, Traian Greab, se bucură că Lunca este o comună liniștită unde problemele grave sunt extrem de rare. „De Paște, vom fi puțin mai atenți, să nu apară incidente, dar din experiența anilor trecuți pot spune că totul va fi bine”, ne-a spus polițistul. El a adăugat că schema de personal a postului de poliție este completă, dar că nu ar strica un om, doi în plus, deoarece satele comunei sunt destul de răsfirate și e o zonă destul de greu de acoperit. „Cu ocazia Paștelui, le dorim locuitorilor comunei Sărbători Fericite și să traiască în liniște și pace, așa cum au făcut-o până acum!”

„Minunea Învierii lui Iisus să vă lumineze viața!”

Biserica „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” a fost construită între anii 1930-1931, pe locul fostei bisericuțe din lemn (1700), care a fost donată parohiei Albești, din județul Bistrița Năsăud. Planul bisericii a fost conceput de renumitul arhitect Gustav Muler din Reghin, în stil gotic, în formă de cruce. Lăcașul a fost zidit din cărămidă și piatră, într-un singur an, și a fost sfințită în 1931 de către ÎPS Iuliu Hossu. Părintele paroh este din 1978 Ioan Cocolaș. Sub păstorirea sa biserica a fost pictată în tehnica „frescă” și sfințită din nou de PS Emilian al Alba Iuliei, la 29 mai 1983. După o serie de reparații capitale exterioare, în 2003, biserica a primit din nou sfințirea din partea ÎPS Andrei Andreicuț al Alba Iuliei. Părintele paroh Cocolaș păstorește cu mare drag sufletele satului și spune că-i așteaptă pe săteni în număr mare la slujba de Înviere. „La Sărbătoarea Sfintelor Paști să coboare liniștea și pacea în sufletele domniilor-voastre, iar minunea Învierii lui Iisus să vă lumineze viața!”, a fost mesajul pregătit de preot pentru enoriașii săi.