Terenuri concesionate pe ”gratis” la Târnaveni

Treburile merg cât se poate de bine în felul urmator. Autoritatile locale scot la licitatie terenurile agricole aflate în posesie la preturi derizorii stabilite de Consiliul Local în fiecare an. De obicei, durata respectivelor este stabilita pe 10, 20 sau chiar 50 de ani. â€Prieteni buni†ai decidentilor din administratia locala cu activitate în domeniul agricol, participa la licitatii (de obicei se înteleg între ei pentru a nu se faulta reciproc) si câstiga respectivul contract fara probleme. Mai departe, daca chiar au nevoie sa lucreze respectivul teren, concesionarii se folosesc de el si obtin un profit cu multe zerouri numai din subventiile APIA, sa nu mai vorbim aici de cele din vânzarea produselor agricole. Daca nu au chef de munca, dau mai departe în arenda la negru terenurile la o terta parte si obtin venituri atât din subventii (pe care le împart sau nu cu adevaratii producatori)  cât si din chiria asupra terenurilor (care este adesea mult mai mare decât cea platita catre bugetul local). Drept rasplata pentru â€darul†primit, cei în cauza îi vor rasplati pe â€prietenii†de la â€premarie†cu procentul bine stabilit de la început. si uite asa toata lumea este multumita iar agricultura se duce spre un viitor luminos.

Târnaveniul cel mai â€milos†oras
Un bun exemplu pentru scenariul prezentat mai sus este cel din municipiul Târnaveni. Aici, administratia condusa de edilul Alexandru Matei a concesionat în luna ianuarie nu mai putin de 43 hectare de teren extravilan agricol (fâneata) cu â€mareata†suma de 32,76 lei (7,5 euro)/an/ha pentru o perioada de 10 ani. Beneficiarii acestui contract sunt doi agricultori din zona, Dobrin Gligor si Maria Moldovan, primul cu 20 ar cel de-al doilea cu 23 de ha. La un calcul simplu cei doi platesc aproximativ 150 de euro pe an pe întreaga suprafata concesionata, bani care se duc direct în visteria municipalitatii. Conform spuselor primarului Alexandru Matei, terenul respectiv este de o calitate îndoielnica, el neputând fi folosit în agricultura de performanta. â€Respectivul teren este practic o fâneata de slaba calitate, pe care nu se poate face agricultura. De aceea pretul este asa cum esteâ€, ne-a explicat primarul. În plus am aflat ca preturile de concesionare a terenurilor sunt stabilite prin hotarâre de Consiliul Local, cuantumul lor nefiind în atributia executivului. â€Am observat ca pretul este foarte mic dar nu am ce sa fac pentru ca el este stabilit de Consiliu în fiecare anâ€, a mai adaugat Matei. Am mai aflat de la edil ca exista concesionari si pentru pro¬iecte importante de dezvoltare a orasului, cum ar fi cele 110 ha pentru construirea celui mai mare parcde panouri solare din tara, în urma caruia va încasa aproximativ 500 mii lei anual. Deci, pentru aproape 500 lei/ha/an, de 15 ori mai mult decât primesc de la celebrii agricultori amintiti mai sus.

APIA si subventiile
Ca sa ne edificam asupra unor avantaje ale celor doi agricultori din Târnaveni, l-am întrebat pe cei de la APIA despre cuantumul subventiilor oferite pentru un hectare de astfel de pasune. Am aflat ca suma minima încasata de fermieri pentru fânete este de aproximativ 90 de euro/ha, care poate sa creasca pâna la frumoasa suma de 300 euro/ha. â€Subventia care s-a dat pe suprafata normala pentru 2011 a fost de 92,2 euro, iar pentru 2012 va creste cu 15 la suta conform prognozelor de la UE.  Sunt pachete si masuri de agromediu, în functie de specificul zonei, zona montana defavorizata, si alte tipuri de zone, unde subventia poate sa ajunga la valoarea de 300 de euro. Fiecare zona în parte are stabilit un tip de suprafata cu o  valoarea unitara stabilita pe suprafata, care  a fost anul trecut de 92,2 euro pe hectar, iar acolo se mai adauga celelalte forme si masuri speciale de sprijinâ€, a declarat Tet Ioan, directorul executiv APIA Mures. Daca întelegem bine spusele expertului de la APIA, cei doi agricultor vor primi minim 92 euro/ ha/an adica de 12 ori mai mult fata de cât au platit primariei pentru închirierea respectivului teren. Daca mai adaugam 15% crestere din acest an, ajungem la frumoasa suma de 100 de euro. si aici nu adaugam sumele de la Guvern, subventiile pe cap de animal sau profitul obtinut de pe urma activitatii agricole desfasurate (în cazul de mai sus cresterea animalelor). Pai asa tot sa faci agricultura nu-i asa?

Care e situatia în judet
În judetul Mures situatia concesionarilor agricole pentru pasuni oscileaza de la o primarie la alta. De exemplu, în comuna Brâncovenesti autoritatile închiriraza pasunile cu 45 lei/an/ha, deci cu 25% mai mult decât cele din Târnaveni, desi vorbim aici de mediul rural. „Pretul de concesionare a aunui hectar de pasune este de 45 de lei, plus indexarea, totalul fiind de 48 de lei pe un hectar de pasune concesionat. Acesta a fost pretul stabilit pentru anul trecutâ€, ne-a explicat Ordog Ferenc, primarul comunei Brâncovenesti. În comuna marului de lânga Reghin, pretul urca si mai mult. †„Pretul de concesionare a pasunilor este stabilit de catre Consiliul Local. La nivelul comunei Batos, acesta este de 70 de leiâ€, ne-a explicat primarul Cotoi Dumitru.

300 de lei pe hectarul de pasune concesionat la saulia
Exista si cazuri în care edilii locali cer preturi â€piperate†pentru pasunile publice din localitatea lor. De exemplu, în saulia edilul local a impus un pret de 300 lei per ha, de 10 ori mai mult decât colegul sau de partid de la Târnaveni. Daca bugetul local a tresarit de bucurie auzind de pretul în cauza, nu toata lumea fost multumita. Agricultorii cu traditie din zona nu prea au gustat pofta de înavutire a celor de la Primarie. “Sunt  unii primari care îsi fac jocul. Unde sunt primari ca oamenii, pretul concesionarii unui hectar de pasune este între 50-100 de RON. Dar sunt primari, cum e cel de la saulia care ne-a cerut 3 milioane lei vechi pe hectar, cam cât am luat pe subventie atât i-am dat lui. Sunt primari pe care nu-i prea doare capul de oameniâ€, s-a plâns Iacob Boca, presedintele Asociatiei Judetene Mures a Crescatorilor de Taurine.

Cazul fostului prim-procuror Aldea exemplu de venituri din subventii
În rechizitoriul întocmit, procurorii DNA sustin ca, în perioada 2008 – 2011, Aldea Virgil Horatiu a solicitat Agentiei de Plati si Interventii pentru Agricultura (APIA) – Centrul Local Sighisoara acordarea de subventii, “întocmind patru cereri de plata pentru schemele de sprijin pe suprafata în care a consemnat, în falsâ€, ca este utilizatorul legal al unui teren agricol în suprafata de 26 de hectare pe raza comunei Vânatori, judetul Mures. “În realitate, Aldea Virgil Horatiu nu folosea terenul respectiv, întrucât îl închiriase mai multor persoane fizice de la care a încasat sume de bani cu titlu de chirie. În aceasta modalitate, inculpatul Aldea Virgil Horatiu a încasat în mod nelegal suma totala de 59.758,52 lei, suma cu care APIA s-a constituit parte civila în procesul penal. În vederea recuperarii acestei pagube, procurorii au indisponibilizat suma mentionata mai susâ€, se arata în rechizitoriu.