Terenurile degradate asteapta padurea
Lipsa unei legislatii care sa protejeze padurile dupa 1990 când toata lumea si-a revendicat dreptul la proprietate asupra unei bucati de padure a atras dupa sine scaderea suprafetei paduroase în România. Lucrul acesta nu face exceptie nici în judetul Mures, unde în zona montana, cei care si-au revendicat padurile s-au grabit sa-si rotunjeasca veniturile prin înfiintarea de gatere. Mare parte din proprietarii de paduri se gândesc sa profite cât mai repede de pe urma lor, de frica sa nu ramâna în paguba, sub pretextul: „daca nu îmi tai singur padurea, sigur mi-o fura altiiâ€. „Dupa 1990 au fost date cel putin sapte legi de retrocedare a padurilor, care nu au fost urmate de masuri de protejare a fondului forestier national si toata lumea s-a grabit sa puna mâna pe aceste paduri si sa obtina venituri imediateâ€, a precizat Cristian Chirtes, vicepresedintele Consiliului Judetean Mures, fost sef al Directiei Silvice Mures.
Prin fonduri de la Ministerul Mediului în judetul Mures au loc împaduriri la Râciu. Dar si aici, pentru ca asa e la români, banul trebuie distribuit cu atentie pentru ce si unde se da, situatia fiind tergiversata de lipsa decontarii banilor pentru firma ce executa lucrarile de împadurire. Pentru ca lucrarile au început în luna mai, firma executanta a pregatit terenul, iar staul nu a dat înca nici un ban. Numai ca natura nu asteapta ca dosarul sa fie plimbat dintr-un birou în altul pentru a se vedea ce norme tehnice trebuiesc înlocuite, modificate sau clarificate pentru a da unda verde banilor. Daca împadurirea nu are loc în octombrie-noiembrie, asteptam o sa vina primavara.
3000 de ha ar avea nevoie de împadurire
Râciu nu este singura locatie unde terenul este degradat. Totalul suprafetei de teren degradat la nivelul judetului este de 3000 de hectare, marea majoritate în zona de câmpie spre Sighisoara, Nades, terenurile dinspre Târgu Mures spre Cluj. „Aproape în fiecare comuna s-a raportat zone de teren degradat, dar majoritatea cu siguranta sunt în zona de câmpie, cam tot ce înseamna fostele pasuniâ€, a precizat vicepresedintele CJ Mures. Desi stim rolul padurii, toti facem din ce în ce mai putin pentru a o proteja. O mâna de tineri au spart însa gheata si s-au aventurat în facut proiecte, cautat de teren pentru împadurire, sponsori pentru echipamente si puieti. La initiativa tinerilor, CJ Mures a trimis o circulara tuturor primariilor din judet care ar avea teren degradat si care ar fi dispuse sa-l ofere pentru împadurire. Au raspuns doar trei primarii: Taureni, Sarmas si Nades. Câstigatoare a iesit primaria Taureni, pentru ca la Nades era o suprafata prea mica de 4 ha, iar la Sarmas prea mare de 67 ha. Pe când la Taureni cele 12 ha care vor fi împadurite a constituit zona ideala. În trei patru ani, tinerii spera sa planteze puieti pe toata suprafata.
