Transilvania legănată de Mureș, Arieș și Târnave

Apa în toate râurile din Transilvania este la fel, una și aceeași, dar fiecare râu este aici îngust, colo repede, dincolo lat, acum liniștit, apoi curat, când rece, când tulbure, când cald. Mureșul poartă cu el de la izvoare istoria, cultura, dorințele și năzuințele, istoria județului împletindu-se armonios cu traseul său.

Cel mai mare râu al Transilvaniei este Mureșul, care izvorăște din Carpații Orientali, de unde primește și doi afluenți principali (Târnavele), dar se alimentează și din Munții Apuseni prin Arieș și Ampoi, iar din Carpații Meridionali prin Sebeș și Strei. Mureșul (în latină Maris, în maghiară Maros, în germană Mieresch) este un râu, care curge în România și Ungaria, în lungime de 761 km și se varsă în Tisa. Mureșul izvorăște din munții Hășmașu Mare, străbate depresiunea Gurghiului și defileul Toplița – Deda, traversează Transilvania separând Podișul Târnavelor de Câmpia Transilvaniei, străbate culoarul Alba-Iulia – Turda, în Carpații Occidentali separă Munții Apuseni de Munții Poiana Ruscă, străbate Dealurile de Vest, Câmpia de Vest trecând prin municipiul Arad în Ungaria, unde se varsă în Tisa. Pentru 22,3 km râul marchează frontiera româno-ungară.

Râul Mures colectează o retea hidrografică, care însumează 10.800 km cursuri de apă si are o densitate de 0,39 km/kmp. Resursele teoretice de apă ale bazinului se compun din aproximativ 5.700 milioane metri cubi aferenti stocului mediu multianual al râului Mures la iesirea din tară si 1.000 de milioane metri cubi aferenti surselor subterane. Reteaua hidrologică si hidrogeologică cuprinde sapte statii hidrologice care coordonează activitatea a 110 posturi hidrometrice (40 automate), 46 izvoare, sapte statii evaporimetrice si 100 statii hidrogeologice cu 268 foraje.

Sandu TUDOR