TREPTELE RAIULUI 32

Pe-un picior de plai, / Pe-o gura de Rai…

Intentia acestui motto ce se repeta la începutul fiecarei “trepte” este aceea de a aminti cititorilor credinta românilor de la poalele Carpatilor, ca meleagurile noastre sunt un “plai la poarta de Rai”. Frumusetea mereu schimbatoare de la albul zapezilor la albul mugurilor în floare spre aromele fructelor din miez de vara si la covorul auriu al frunzelor zburate de vântul ce se racoreste dinspre ploile tomnatice, acest maret tablou dumnezeiesc l-a cuprins si poetul în slove de neuitat: “De treci codrii de arama, de departe vezi albind // si-auzi mândra glasuire a padurii de argint. // Acolo lânga izvoare iarba pare de omat // Flori albastre tremur ude în vazduhul tamâiet”…Minunate sunt lucrarile Domnului în ograda lumii pe care o iubeste atât de mult încât L-a trimis chiar pe Fiul Sau aici, la noi, cu parinteasca chemare: ACASA, la cerurile vesniciei unde ne asteapta.

Dar acolo, la CASA PARINTEASCA din ceruri nu intra hotii ci doar cei curati, limpeziti de întinaciunile si relele pamântului, unde porunca Decalogului amintita în articolul trecut “SA NU FURI”, a capatat multiple si neasteptate semnificatii ce vor fi prezentate în aceste rânduri…Deci,

SA NU FURATI, hotilor! – NU VA LASATI INSELATI, pagubasilor!

Acest adaos la porunca decalogului sinait se adreseaza celor care accepta deliberat sa plateasca sume necuvenite celor care au creat “industria hotiilor”, din care desprindem cele mai frecvente modalitati de înselaciune ajunse a fi “normalitati legale” ale camatariei bancare actuale: creditele cu dobânda variabila crescânda, împrumuturi cu dobânzi mari, la care multi se grabesc sa se lege cu lanturi greu de purtat, devenind de fapt victime voluntare ale camatarilor.

SPAGA, MITUIREA SI CORUPTIA, iata pacatele împotriva carora se duc lupte mediatice, ramase, dupa cum se stie, cu rezultate nule la nivelul guvernantilor prinsi în flagrant de primire a unor bani sau daruri necuvenite, în schimbul unor “servicii” ilegale, ce au pagubit economia tarii si biata populatie saracita si înselata continuu cu vorbe mincinoase, bine ticluite de “profesionistii înselaciunii”. si “matusa Tamara” si “afacerea Zambaccian”, desi dovedite ca acte grave de mare coruptie, au ramas blocate de acei parlamentari care devin ei însisi complici la înselaciune, iar demnitarul vinovat îndrazneste sa candideze acum la un post de conducere în partidul sau politic, sustinut de ceilalti colegi în lacomie prin cai necinstite, care se ajuta unii pe altii fara teama ca va veni pentru fiecare acel cumplit “moment al adevarului”, când nu va mai fi nici o portita de scapare în fata judecatorului suprem, IISUS HRISTOS, care ne-a prevenit prin litera Evangheliei: “Luati seama si paziti-va de toata lacomia, caci viata svesnicat a cuiva nu sta în prisosul avutiilor sale” (Lc 12, 15). si pentru a întregi mesajul peste milenii, a adaugat la cele de mai sus si consecinta dramatica a neascultarii îndemnului la cumpatare si nu la lacomie; le-a descris apostolilor cum gândea acel om bogat caruia “i-a rodit din belsug tarina” si care nu stia unde sa-si adune bogatiile, planuind ridicarea unor noi hambare în locul celor vechi, ca acolo sa-si strânga bunatatile si avutiile, astfel ca sa zica egoului sau: “Suflete, ai multe bunatati strânse pentru multi ani; odihneste-te, manânca, bea, veseleste-te!…” fara sa stie ca Dumnezeu vazându-i boala lacomiei patimase zicea: “Nebunule!, în noaptea aceasta îti vor cere sufletul. si cele ce-ai pregatit, ale cui vor fi? Asa se întâmpla cu cel ce-si aduna comori, si nu întru Dumnezeu se îmbogateste.” (Lc 12, 18-21) Cu atât mai grave vor fi pedepsele pentru bunurile dobândite prin cai necinstite si înselaciune, fie ele aparent neînsemnate, stiut fiind ca, repede se face saltul hotului de la “ou la bou”.

“Câstigul” si paguba hotilor

Privit de aproape, câstigul necinstit pare sa fie unul adevarat, gata de a fi folosit pentru alte afaceri sau placeri. Privit de departe se vede a fi o mare paguba ce se va pierde printre degete ca nisipul în vânt, ca orice câstig nemuncit. Doar banii primiti ca rasplata a harniciei aduc reale si trainice bucurii oamenilor cinstiti, chiar daca sumele sunt modeste. Somnul hotilor va fi întotdeauna lipsit de liniste, prins de focul mustrarilor de constiinta si de durerea pagubasilor ce va reverbera tot mai puternic în fiinta furilor care nu vor putea scapa niciodata de judecata, fie pe pamânt, fie dincolo de mormânt.

Sa nu te faci complice la furt!

Complicitatea la furt este la fel de grava ca si fapta hotului. Complicii sunt cei care furnizeaza informatii despre victimile posibile si ajuta la comiterea hotiei pentru a primi o parte din prada. Complici sunt si cei care cumpara obiectele furate la pret mic de la faptasii ce cauta a se descotorosi cât mai grabnic de dovezile ce îi încrimineaza. Adesea cumparatorii lucrurilor furate au pierdut gheseftul, confiscat de autoritati, apoi au fost pedepsiti pentru ca le-au cumparat mai ieftin stiind ca erau furate. Astfel diferenta dintre pretul redus si valoarea obiectelor devenea partea furata de cumparatorul lacom de câstig nemuncit.

Câstigul nemuncit

e o forma ascunsa de furt

Tendinta tot mai raspândita a omului actual de câstiguri cât mai mari cu eforturi minime a capatat forme dintre cele mai diverse si surprinzatoare. Specula a atins forme aberante datorita unor reguli noi ale comertului cu alimente ce a obligat România, dar si alte state, sa importe masiv legume, fructe, carne si brânzeturi de la mari distante, adesea transoceanice, ce se vând pe piata cu preturi prea mari pentru marea majoritate a românilor ce sunt astfel fortati sa plateasca sume imense unor intermediari lacomi ce au pus la cale acest sistem viclean, sustinut de guvernantii rasplatiti pentru acceptarea tacita a înselaciunilor comerciale. Cândva specula era întregita de vânzarea cu “ocaua mica” (greutati mincinoase la cântarire), dar astazi produsele însele sunt prezentate cu etichete false ce lauda cu vorbe mari continutul si acopera realitatea toxica a substantelor adaugate cu litere prea mici pentru a putea fi citite, conservanti, aditivi si E-uri, ce au dus la cresterea fara precedent în România a cazurilor de diabet si de cancer.

Hotiile vânzatorilor de amagiri

Vânzatorii de iluzii au profitat din plin de “libertatile” libertinajului globalist si au lansat pe piata amagirile dorite de credulii departati de Adevarul Bisericii. Au rasarit numerosi ghicitori în bobi, cafea si carti, horoscopisti, spiritisti, vrajitori (chiar si Microsoft foloseste un wizard), magicieni si multi alti rataciti pierzatori de suflete a sarmanilor naivi ce se lasa pacaliti cu vorbe desarte pentru care platesc de buna voie sume mari ce în America se numesc ironic dar sugestiv, “taxa pe prostie”. Iata cum ni se înfatiseaza o forma de furt acceptata cu deplina nestiinta de bietii pagubasi ignoranti.

Hotia jocurilor de noroc ascunsa sub iluzia

câstigurilor nemuncite

Jocurile de noroc si cazinourile ce le adapostesc sub poleiala reclamelor, a promisiunilor unor sume fabuloase ce abia asteapta sa fie câstigate de fraierul norocos, a bau turilor servite de tinere sumar îmbracate care-i ametesc pe clienti pâna ce pierd ultimul gologan, onoarea si sufletul, iata forma “rafinata” a hotiei catre care se îndreapta snobii cei bogati, gata sa piarda multi bani la ruleta, spre admiratia prefacuta a celor din jur, dar si pentru satisfactia egocentrica, atât de departata de smerenia si simplitatea crestina.

Loteria, amagirea programata a “cautatorilor de comori”

Cel mai simplu calcul arata limpede cât de amagitoare este sansa de a câstiga “marele premiu” la loto. Orice statistica bazata pe toate datele anilor de pacaleli lotoresti va demonstra negru pe alb cât de putini au câstigat milioanele si câte milioane de naivi le-au platit cu vârf si îndesat, fara sa se stie exact ce s-a îmtâmplat cu miliardele necheltuite pe premii. Iata pacaleala “legala” a statului ce-si îndemna populatia sa joace la “roata norocului”, a întâmplarii oarbe care îi orbeste pe cei ce i se dedica cu bani si cu sperante desarte, condusi de un sablon verbal tocit si mincinos: “cine nu joaca nu câstiga”. FALS! Personal am câstigat mii de bani munciti cinstit pentru ca nu i-am risipit pe amagiri. Luati un calculator si înmultiti. Veti vedea cât ati pierdut nesiliti de nimeni decât de o speranta amagitoare pe care niciodata nu e prea târziu sa o refuzati. Asa veti începe sa strângeti comoara din cer a vesniciei catre care ne pot conduce “Treptele Raiului”, cu conditia de a le întelege sensul ascendent ce trebuie mentinut cu strasnicie sub atenta îndrumare a Poruncilor Dumnezeiescului Decalog.

Alexandru Mihail NITA