Treptele reținerii poftelor trupești. Postul Mare al Paștelui, prilej de vindecare trupească și sufl

Dorința de a redobândi cetățenia cerească trebuie afirmată nu doar verbal ci și împlinită cu fapta, iar cel mai bun prilej al anului este acesta care abia a început, al celor 40 de zile dinaintea Paștelui Ortodox. Mari beneficii pot fi dobândite prin abținerea de la alimentele „de dulce”, al căror conținut ridicat de grăsimi animale aduce mari pagube sănătății milioanelor de oameni bolnavi de maladii cardio-vasculare, prima cauză a mortalității mondiale. Grăsimile animale se depun pe interiorul vaselor sanguine și îngustează treptat fluxul sângelui, până ce blochează circulația, producând infarcte miocardice sau hemoragii cerebrale, primele două cauze ale deceselor. Iată de ce avem mult de câștigat cu…

Postul de bucate

Obiceiul reținerii de la anume delicii gustative, ce devin periculoase prin abuz, se practica din vechime, când Hipocrate, celebrul medic al antichității păgâne, afirma că longevitatea lui se datora regimului alimentar pe care și-l impusese, a cărui regulă principală era de a nu se ridica de la masă sătul. Pitagora propovăduia asceza prin post și abstinență. Sfântul Antonie cel Mare a trăit 105 ani practicând un post riguros și rugăciuni, ca de altfel toți marii pustnici de ieri și de azi, care astfel au reușit să depășească limitele de vârstă enunțate de Profetul David în Psalmul 89: „zilele anilor noștri sunt șaptezeci de ani; iar de vor fi în putere optzeci de ani, și ce este mai mult decât aceștia, osteneală și durere;”

Longevivi contemporani

Părintele Dionisie de la Chilia Sfântului Gheorghe din Athos s-a mutat la Domnul la vârsta de 94 de ani, iar urmașul său Părintele Ioan Șova a împlinit recent 96 de ani. Aceeași vârstă venerabilă o are și Părintele Adrian Făgețeanu de la Schitul Locurele de lângă Mănăstirea Lainici. Starețul Schitului Românesc Prodromu din Sfântul Munte, Părintele Ieromonah Petroniu, are 92 de ani și este încă în putere. De reținut că în Athos nu se mănâncă deloc carne, ci doar pește și fructe de mare. Părintele Arsenie Papacioc de la Techirghiol are 94 de ani. Abținerea de la carne în Postul Paștelui va avea cu siguranță efecte benefice pentru toți cei care vor avea voința de a învinge pofta nesățioasă pentru a câștiga sănătate, bucurie și spor în toate cele bune.

Efectele nocive ale consumului de carne

Pentru o mai deplină înțelegere a riscurilor carnivorilor, este bine de știut că în fleicile și costițele cadavrelor de purcei și viței se găsesc mari cantități de catecolamine, dintre care adrenalina, un hormon secretat de glanda suprarenală, are o gravă acțiune vasoconstrictoare ce micșorează calibrul vaselor sanguine, ridicând tensiunea arterială și riscul de accidente vasculare. Care este cauza prezenței adrenalinei în carne? Spaima de moarte a animalului ce se zbate în chinuri în timpul tăierii. Teroarea durerii și a morții păsării decapitate, a porcului, mielului sau vitei înjunghiate declanșează o vehementă reacție a organismului ce trimite în sânge hormonii de apărare, viitoare toxine consumate „la grătar” cu efecte nocive ce se cumulează în timp. ATENÅ¢IE deci la carne care mai poartă pe ea felurite sprayuri stropite pe deasupra pe măsură ce îmbătrânește în vitrină, pentru a-i menține aparența de prospețime și a împiedica putrefacția. Așadar alte chimicale nocive, plătite nu doar cu destui bani, dar și cu sănătatea. În țările apusene se folosește o metodă de îngrășare rapidă a vitelor prin adăugare de steroizi în hrana lor, substanțe toxice folosite și în dopajul ilegal al sportivilor profesioniști, pentru creșterea artificială a masei musculare, cu efecte grave asupra mușchiului cardiac, motiv pentru care sunt interzise. Un atlet canadian, campion olimpic, prins cu mâța-n sac la analizele medicale de după olimpiadă, a pierdut și medalia de aur și gloria de două parale pentru care se luptase mulți ani, spre profunda dezamăgire a publicului local ce îl ovaționase ca pe un erou național. Steroizii din carnea vitelor devin și mai periculoși când sunt prăjiți în ulei, deși par a fi gustoși în amestec cu ingrediente și sosuri picante ce ridică cota de atracție culinară a gurmanzilor.

Postul prescris de medici – regimul

De mii de ani doctorii au constatat că multe boli se datorează exceselor alimentare, și ca prim remediu ei limitează sau interzic unele alimente printr-un obligatoriu „post medical”. Știm că dulciurile ridică glicemia în sânge și provoacă diabetul, că grăsimile animale și sarea peste măsură măresc colesterolul, cauza bolilor cardiace, că fumatul afectează grav plămânii și inima, că băuturile alcoolice atacă ficatul, sistemul nervos și vederea. Toate acestea, dacă nu sunt oprite la vreme, generează inevitabil boli canceroase, suferință și moartea prematură. Regimul prescis de medici se impune ca o primă măsură ce nu este altceva decât un post obligatoriu de care poate să depindă vindecarea. Teama de suferința bolii îi fac pe mulți bolnavi să se supună cu strictețe interdicțiilor regimului și să țină luni și ani de zile, uneori chiar toată viața, „postul medical”, ca în cazul diabetului zaharat sau al cirozei hepatice.

Postul creștin ortodox

prescris de Hristos Dumnezeu

Prin contrast, postul creștin ortodox este respectat prin libera voință interioară și nu este impus de nimeni, decât de conștiința proprie ce alege calea vieții personale spre veșnicia Raiului. Postul Paștelui are o tradiție milenară stabilită de Iisus Hristos și de Sfinții Părinți, iar noi suntem datori să ascultăm și să urmăm chemarea dumnezeiască adresată nouă de Mântuitorul lumii prin pana Sfântului Apostol Matei: „Iar când postiți, nu fiți posomorâți ca fățarnicii; că ei își mânjesc fețele ca să arate oamenilor că țin post; adevăr vă grăiesc, își iau plata lor. Tu însă, când postești, unge-ți capul și spală-ți fața, pentru ca nu oamenilor să le arăți că postești, ci Tatălui tău Care este întru ascuns; și Tatăl, Care vede întru ascuns, îți va răsplăti la arătare” (Matei 6, 16-18)

Iar răsplata, bine cunoscută de cei care au ajuns să postească cu bucurie, se va revărsa peste credincioși cu prisosința fără margini a Celui care a primit mica noastră jertfă, ca pe o smerită coparticipare la Patimile Sale pe crucea Golgotei, pentru a ne spăla sufletul și trupul, ca în ziua Învierii lui Hristos să putem lua în curățenie deplină Lumina Sfintelor Paști.

Alexandru Mihail NIŢĂ