UE strecoară lăptarii

România ar putea să nu atingă cota de lapte alocată cu Uniunea Europeană din cauza producției foarte scăzute obținute în sistem industrializat, cu toate semnalele de alarmă trase în mod constant în acest sens de către oficialii europeni.

Cota alocată de UE este de trei milioane tone, însă România produce doar un milion de tone de lapte care intră în circuitul comercial. Mai exact, în România, la o producție de aproximativ cinci milioane de tone, nu se procesează decât 1,1 milioane de tone. Circa patru milioane tone de lapte nu îndeplinesc criteriile europene, fiind astfel folosite pentru autoconsum. În aceste condiții, până în 2007, trebuie triplată cantitatea de lapte destinată prelucrării, lucru aproape imposibil de realizat, în condițiile în care majoritatea vitelor sunt crescute în gospodării de subzistență, iar circa 500 fabrici de lapte sunt pe punctul de a fi închise. Efectele neîndeplinirii celor trei milioane de tone înseamnă venituri mai mici pentru fermieri și pierderea de cote de piață de către procesatorii autohtoni. Există mari probleme și în ceea ce privește contabilizarea și urmărirea cantităților de lapte care intră pe piața vânzărilor directe. Din cauza lipsei fermelor specializate, calitatea laptelui este greu de controlat. Conform unor analize făcute în laboratoarele direcțiilor sanitar-veterinare, jumătate din laptele românesc conține peste un milion de germeni pe mililitru, 40 la sută au între 100.000 și un milion de germeni și doar 10 la sută dețin sub 100.000 de germeni, cât reprezintă limita acceptată de standardele europene.

Într-o asemenea situație, România va deveni un mare importator de produse lactate, dacă procesatorii autohtoni nu vor face față momentului 2007, când prețurile la materia primă vor crește cu aproape 0,22 euro/kilogram.

Conform datelor oficiale, în momentul aderării, circa 90 la sută din producătorii de lapte vor dispărea, deoarece acum doar 10 procente din întreaga cantitate de lapte prelucrată provine din ferme mai mari, care să aibă mai mult de zece vaci. Mari probleme se întâlnesc și la unitățile de prelucrare a laptelui. Conform datelor Autorității Naționale Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), din 558 de fabrici, 472 nu îndeplinesc cerințele comunitare, iar restul au obținut diferite termene pentru a se alinia normelor sanitar-veterinare impuse de Uniunea Europeană. Deși mai este un an până la momentul aderării, sectorul laptelui este încă departe de a îndeplini cerințele UE.

La Sibiu, nu se știe care e situația

De la UARZ Sibiu, inginer Cristina Bărbăteiu, responsabilul cu implementarea cotei de lapte, ne-a declarat: “Momentan suntem în faza de distribuire a unor formulare care trebuie completate de fiecare producător. Pe 12 decembrie, mergem la București, pentru a mai aduce astfel de formulare. De o lună lucrăm la strângerea acestor date în tabele pe care, ulterior, le trimitem la Minister pentru centralizare. N-aș putea să vă spun exact care e situația momentan. E cert că există mai mult o producție pentru consum propriu, precum și o vânzare pe piața liberă. În continuare și pentru aceasta vor fi necesare o serie de autorizații”. Directorul DSV, Cornel Muntean, își pune încrederea în planurile prezentate de mai multe puncte de procesare a laptelui. “Acum avem la Mândra un centru deosebit pentru lapte de consum. Puncte de procesare a laptelui mai sunt la Cristian, Sadu, Å¢ichindeal. Acestea funcționează, dar își vor mai adăuga construcții în continuare. Cei de la Sibiana își fac iarăși o fabrică pentru procesarea laptelui, la fel ca și Horticola. Sunt foarte multe proiecte de construcție în Sibiu și, dacă acestea se vor finaliza, problema va fi rezolvată parțial. Și pentru laptele produs în gospodării, dacă se vor respecta anumite normative europene, se va putea vinde ulterior laptele către aceste ferme. Punctele de colectare sunt de mai multe categorii: A, B, C, și D. Cele din ultima categorie sunt expuse pericolului desființării dacă nu vor face ceva în acest sens”. Radu Nuțu, medic veterinar la DSV Sibiu și responsabil cu sănătatea animală, ne-a declarat că și în Sibiu drumul spre Uniunea Europeană e destul de greoi. “O parte din ferme au programe proprii de modernizare și caută să respecte legislația europeană. Rămâne să vedem ce vor face. Sunt opt asemenea ferme, iar alte cinci au accesat programe SAPARD care le impun din start respectarea normelor Uniunii. Rămân totuși zece care sunt departe de ceea ce se cere. Aceștia vor trebui să se reprofileze pe îngrășare. Calitatea laptelui reprezintă o problemă. S-a negociat cantitatea de lapte pe care o vom produce, dar la capitolul calitate mai avem multe de rezolvat”. Horticola Int. Sevis e una din fermele care urmează să construiască un punct de procesare al laptelui. Directorul Nicolae Albu declară că dacă fermele românești nu vor face ceva, vom rămâne la mâna străinilor. “Am accesat acum niște fonduri în vederea modernizării fabricii pe care o avem și vom mai construi una în paralel. SAPARD ne obligă să ne raliem legislației europene. În Sibiu, maximum cinci ferme respectă condițiile cerute, celelalte riscând să fie închise chiar la finele acestui an. Foarte puține produc lapte care să conțină sub cinci sute de mii de germeni pe mililitru de lapte. Vom deveni curând doar o piață de desfacere”.

Micile ferme sunt salvarea

Schimbări prea mari nu vor fi în județul Mureș până în 2007. Investirea în mici ferme de familie și în modernizarea asociațiilor de colectare a laptelui din județ vor influența în mod direct piața lactatelor. Începând din anul viitor, acestea vor dispune de toate dotările necesare pentru a colecta și pastra laptele în condiții optime timp de mai multe zile, drept pentru care pot cere și impune propriul preț pe piață. “În cazul în care asociațiile sau micii producători de materie primă nu vor primi prețul cerut de la producătorii de lactate, aceștia din urmă vor rămăne fără materie primă. În consecință, toate aceste modernizări favorizează pe cei care oferă materie primă, și de care vor depinde mult mai mult producătorii de lactate,” afirmă Szabo Arpad, directorul Oficiului de Consultanță Agricolă Mureș.

Pentru a rezista pe piață, sunt necesare investiții și credite bancare, declară Vasile Hanganu, director Heliantus Reghin. “Heliantus este o fabrică mică, care procesează doar 5.000 de litri de lapte pe zi, dar valoarea profitului și a cifrei de afaceri este destul de mărișoară. Noi existăm pe piață de șapte ani, timp în care am încercat tot timpul să îmbunătățim calitatea și să avem prețuri accesibile la produsele noastre.”

Dan TERTECI, Ovidiu LEFTER, Sorina SZAKACS