UE, sub lupa cetățenilor săi

Comisia Europeană a dat recent publicității ultimul Standard Eurobarometru realizat în perioada mai-iunie 2005 în statele membre ale Uniunii Europene, plus România, Bulgaria, Turcia și Croația. Cetățenii europeni par azi mai critici în analiza lor asupra UE, fără să pună în discuție, însă, calitatea lor de membru sau construcție europeană însăși. Anumiți indicatori s-au schimbat semnificativ de la ultimul Eurobarometru din toamna anului 2004, subliniind necesitatea de a creea o relație mai strânsă între cetățenii săi și instituțiile europene.

Eurobarometrul 63 a avut ca direcții principale de analiză climatul de opinie – satisfacțiile prezente, așteptări și preocupări – a cetățenilor europeni, imaginea acestora asupra UE, încrederea exprimată în Comisia și Parlamentul european, sprijinul lor față de constituția europeană, pentru viitoarea extindere sau pentru euro, bugetul UE, evaluarea politicii externe și de securitate comune și a democrației europene.

Șomajul, grija europenilor

Deși sunt, în general, mulțumiți de viața actuală și relativ optimiști, vizavi de viitorul lor, cetățenii europeni devin pesimiști când vine vorba de anumite domenii din țara lor, cum ar fi situația economică și șomajul. Astfel, pentru 50% dintre cei intervievați șomajul reprezintă principala grijă, în creștere cu 4 procente față de toamna trecută și cu 9 procente față de 2003, cu un scor mai ridicat în noile state membre (63%) față de celelalte 15 mai vechi, (48%). Situația economică ramâne și ea o preocupare majoră pentru mai mult de un sfert din populație (27%), fiind urmată de insecuritate, pe locul al treilea. Sistemul de sănătate, creșterea prețurilor, imigrarea și pensiile constituie un al doilea grup de preocupări cu un scor evoluând între 17% și 11%

Încrederea în instituții

Încrederea în instituțiile europene este în scădere față de anii trecuți, Parlamentul fiind totuși mai bine creditat decât Comisia europenă. Deși majoritatea cetățenilor au încă încredere în Parlament (52%), procentul a scăzut cu 5 puncte, comparativ cu scorul obținut imediat după alegerile europene. Încrederea în Comisia europeană a scăzut semnificantiv în prima jumătate a anului 2005, stabilindu-se la nivelul din toamna anului 2003 (46%). Schimbări importante la nivelul statelor membre au avut loc mai ales în Irlanda și Spania, unde încrederea în Parlamentul european a scăzut cu 13 și respectiv 14 puncte, iar în ceea ce privește Comisia Europeană cu 15 puncte în cazul Irlandei și 24 puncte cel al Spaniei. La polul opus, Ungaria, Belgia și Luxemburg sunt țările care creditează cel mai bine legislativul și executivul european. În Marea Britanie, o majoritate relativă a cetățenilor continuă să nu aibă încredere în Parlamentul european (42%) și Comisie (38%), în timp ce în Germania și Olanda patru din zece cetățeni declară că nu au încredere în cele două instituții.

Ideea unei constituții europene pare a fi sprijinită de majoritatea cetățenilor europeni (61%), însă rezultatele eurobarometrului nu pot constitui o evaluare a intenției de vot în cazul unui posibil referendum în țările care au ales această modalitate de ratificare a Constituției europene, ci mai degrabă o acceptare a conceptului de Constituție pentru UE. Există și aici diferențe semnificative între statele membre: dacă în Ungaria, Belgia și Slovenia ideea unei Constituții europene este sprijinită de 8 cetățeni din 10, nu același lucru se întâmplă în țările nordice, unde părerile sunt împărțite. În Finlanda, 47% s-au pronunțat pentru iar 41% împotriva ideii de constituție europeană, în Suedia 38% pentru și 35% împotrivă, iar în Danemarca pricentele au fost de 42% respectiv 37%. Un anumit grad de incertitudine există și în statele baltice, în special în Estonia (32%) și Letonia (32%), precum și în țări ca Malta, Portugalia sau Irlanda.

În comparație cu toamna anului 2004 se poate observa o scădere a sprijinului pentru o constituție aproape oriunde în UE, mai ales în Olanda, Cehia și Austria, un trend pozitiv fiind întâlnit doar în Italia și Ungaria. Totuși, conform datelor furnizate de Eurobarometru, există la nivelul cetățenilor europeni o voință pentru o construcție europeană mai închegată la nivel politic în cadrul Uniunii Europene, 58% pronunțându-se pentru în acest sens și doar 28% împotrivă. Dintre statele europene, Spania, Grecia și Italia sunt cei mai puternici susținători ai acestui concept, în timp ce în Marea Britanie, Finalanda și Suedia aproximativ unul din doi intervievați se pronunță împotriva unei uniuni politice europene. În sfârșit, în România 77% din populație sprijină ideea unei Uniuni Europene mai unite politic, fiind, din acest punct de vedere, prima cotată dintre țările europene.

Extinderea

Deși gradul de susținere a extinderii UE a scăzut cu trei procente față de anul trecut, jumătate din cetățenii europeni intervievați din cele 25 de state membre s-au pronunțat în favoarea extinderii UE pentru următorii ani. Un sprijin mai puternic pentru viitoarea extindere vine de la ce 10 noi state membre, procentajul în aceste țări fiind cu 27% mai mare în favoarea extinerii decât în cele 15 state membre mai vechi. La nivelul grupurilor de țări cele mai critice la ideea de extindere, opoziția a crescut considerabil în Franța cu aproape 7%, respectiv Luxemburg, 6%. În România și Bulgaria, șapte persoane din 10 susțin extinderea, situația fiind similară și în Croația și Turcia. Unul din doi cetățeni se pronunță în favoarea integrării Croației și Bulgariei, în timp ce în cazul României opiniile par oarecum împărțite. Majoritatea celor intervievați s-au declarat în mod clar împotriva Albaniei și Turciei ca posibile noi state membre ale UE.

Alte concluzii

Alte concluzii la care au ajuns analiștii în urma acestui Eurobaromentru se referă la prioritățile UE, lupta împotriva șomajului și lupta împotriva sărăciei și marginalizării sociale fiind puse de cetățenii europeni pe primul plan. Într-un context internaționl, aflat într-o permanentă schimbare, marea majoritate a celor intervievați sunt încă în favoarea unei politici comune de securitate și apărare (77%), dar și pentru o politică externă comună (67%). Imaginea Uniunii Europene s-a deteriorat cu trei procente de la ultimul Eurobarometru. Europa continuă să fie deficitară și la gestionarea relațiilor cu proprii cetățeni, 53% dintre cei intervievați considerând că vocea lor nu contează în Uniune Europeană.

Florin CEUȘAN