Cum mi-am petrecut lectia de autonomie de la Budapesta…

Vai de mine si de mine, ce sa fie, ce sa fie? E o mare reunire. Toti secui cu mic cu mare plecat-au la o plimbare pâna hat în departare, ca sa jure si sa ceara, drepturi, recunoastere de la Republica maghiara. Sala de sedinte a Parlamentului Republici Ungare de la Budapesta s-a dovedit neîncapatoare vineri, 19 noiembrie.

Aproximativ 300 de delegati ai Consiliului National Secuiesc au depus juramântul de onoare în fata coroanei Sfântului stefan, fondatorul regatului maghiar, cum se spune, dupa care au purces la o sedinta cu spirit mustatesc la care au participat presedintele Parlamentului Ungar, Laszlo Kover, sau cum ar veni al doilea om în stat, parlamentari ai partidului care detine majoritatea în Ungaria FIDESZ, presedintele partidului de extrema-dreapta din Ungaria, Jobbik, Vona Gabor, precum si alti invitati. Scopul sedintei, sa-i spunem festive, a fost, în concret, adoptarea a trei hotarâri prin care Consiliul National Secuiesc solicita, în termeni demni de un curs de diplomatie, ca Guvernul Ungar sa sprijine, sa sustina, sa depuna toate eforturile pentru recunoasterea autonomiei tinutului Secuiesc. Toate bune si frumoase. Delegatii, pe care i-am însotit, au petrecut 11 ore pe autocar pentru a putea tine sedinta. E departe tinutul acesta de tara mama asa ca nu prea au avut de ales. Problema este delicata, asa ca diplomatia trebuia sa fie la ea acasa. Dupa cum sublinia si Laszlo Kover în discursul sau. „Trebuie regândite, nu doar guvernarea economica comuna, ci si Tratatul de la Lisabona si trebuie sa cautam raspuns la întrebarea care este de fapt liantul Uniunii Europene. Raspunsul nostru la aceasta întrebare este în acord cu cel al vecinilor nostri, identitatile speciale nationale este cel mai important pentru UE. Nu exista constiinta europeana fara identitate nationala si fara aceasta nu exista viitor maghiar, român, slovac sau polonez, dar nu exista nici viitor german, portughez. Deci nu se poate vorbi de un viitor european. Nici Ungaria, nici România si niciun stat membru nu poate fi folosit în interesul integrarii daca aceste state ca si comunitati nu sunt capabile sa îsi adune puterea morala, sociala, economica si nu sunt capabile de integrarea nationala proprieâ€, a spus acesta.

Pal Schmitt si Viktor Orban au stralucit prin absenta
Cu toate ca participarea preseditelui Ungariei, Pal Schimitt si a premierului Viktor Orban a fost anuntata cu fala, chiar, de liderii CNS, acestia au lipsit vineri de la sedinta. Nu s-a dat o explicatie, nu s-a spus nimic. Antal Kiss, consilier pe probleme de relatii externe a presedintelui Schmitt a transmis un mesaj delegatiilor din partea presedintiei. “Europa fara frontiere în locul falsei straluciri a multiculturalismului acorda posibilitati incomensurabile pentru toti aceia care sunt dechisi sa organizeze natiunile care traiesc în Europa. Sufletul, cu majuscule, capata importanta si transforma aceasta multime într-o comunitate cu fata umana. Dumneavostra care de mii de ani traiti pe meleagurile frumoase ale Transilvaniei, care va bucurati de aerul curat, care va bucurati de frumusetile adâncurilor si a înaltimilor, dumneavoastra stiti ce înseamna patrie, stiti ce înseamna secuime. Astazi aveti sfânta datorie de a pastra valorile dumneavoastra. Pentru dumneavostra însiva si pentru Europa aceasta este o sarcina, de asemenea. Va doresc sa îmbogatiti comunitatea de 15 milioane a maghiarilor pentru ca stiti ca indiferent unde mergem în lume, nicaieri nu suntem singuri. Sa va simtiti aici ca si acasa pentru ca si noi ne simtim ca si acasa în tinutul Secuiescâ€, a fost mesajul trasnmis de catre Pal Schimtt. Gurile rele, de pe culoarele Parlamentului Ungar sopteau ca cei doi lideri politici nu au fost prezenti deoarece nu au dorit o asociere directa cu anumite afirmatii extremiste ce ar fi putut avea loc în cadrul sedintei. Ori daca stam sa ne gândim ca doar cu o zi în urma autorizatia pentru organizatia unei receptii cu ocazia zilei de 1 Decembrie la Teatru National din Budapesta a fost retrasa pe motiv ca ar constitui o jignire la adresa poporului maghiar, si daca stam sa ne gândim ca sedinta CNS a fost organizata la invitatia presedintelui Parlamentului Ungar, si daca stam sa ne gândim ca, în putin timp Ungaria va prelua presedintia Comisiei Europene, ramâne la mintea cocosului motivul pentru care cei doi lideri maghiari au lipsit de la manifestari. Mai mult decât atât, atunci când delegatii presei române au început sa puna întrebari cu referire la incidentul din ziua precedenta, reprezentantii dreptei ungare, colegi în Parlamentul European cu reprezentantii dreptei românesti, au devenit imposibil de abordat. Liderul partidului de extrema dreapta, Vona Gabor, a apreciat ca “o zi istorica” faptul ca cei din Consiliul National Secuiesc si-au tinut sedinta în Parlamentul ungar, adaugând ca el se simte onorat ca a participat în calitate de presedinte al partidului Jobbik. Acesta a tinut sa vorbeasca despre consensul de care se bucura în forul maghiar problema autonomiei. “Sunt foarte putine lucruri, foarte putine teluri pentru care exista un consens în Parlamentul de la Budapesta, iar aceasta chestiune, a autonomiei, se pare ca este o chestiune unde exista un consens destul de larg”, a spus Vona Gabor.

Doleantele CNS, nimic nou sub soarele ardelean
Cele trei hotarâri adoptate la sedinta CNS reiau discursurile deja bine cunoscute: continuitatea secuilor pe meleagurile transilvanene, modificarea trataului bilateral din România si Ungaria prin nominalizarea autonomiei tinutului Secuiesc, sprijinul guvernului ungar pentru recunoasterea pe plan european a acestuia si tot asa mai departe. “În toti acesti ani ni s-a spus ca ar trebui sa beneficiem de posibilitatile democratiei regionale sau autoadministrarea regionala, pentru ca aceste variante sunt mai acceptabile atât pentru opinia publica occidentala, cât si pentru opinia publica româneasca. Noi putem doar sa zâmbim la aceste oferte pentru ca în momentul înfiintari stiam deja exact ce vrem. Acel proiect de lege pe care l-a adoptat CNS-ul si pe care l-a înaintat deja de doua ori în fata Parlamentului României prevede clar acele masuri care ar trebui sa devina institutiile secuimii, indiferent cum se vor numi: Consiliul de Autoadministrare, Parlamentul regional, Comisia Regionala Parlamentara cu competente bine conturate.â€, a spus presedintele CNS Izsak Balazs, de la tribuna Parlamentului Ungar.

Diplomatia româneasca tace
Asa cum ne-am obisnuit deja, diplomatia româneasca tace chitic. Nici presedintele Traian Basescu, nici premierul Emil Boc si nici ministrul de externe Teodor Baconschi nu au zis nici “pâsâ€. Nici înainte de sedinta, cu toate ca era un fapt cunoscut public, nici dupa sedinta nu au aparut reactii oficiale ale stautului român la evenimentele de vineri. Din perspectiva dreptei maghiare, UDMR nu reprezinta cu adevarat interesele maghiarimii din Transilvania, fiind prea preocupata de a se îndrepta mereu în directia în care bate vântul. De cealalta parte, Ungaria sprijina eforturile României de aderare la Spatiul Schenghen, iar PDL si alianta FIDESZ sunt colegi în Partitul Popular European. Mersul pe sârma este în acest caz destul de delicat, asa ca, se pare, Guvernul Boc a bagat cum se spune capul în pamânt ca strutul, de frica, poate sa nu ajunga robi unei alte zicale potrivit careia “Daca taceai, filosof ramâneai.â€