Varza de Bruxelles si Raportul pe (sub) Fustitie
Saptamâna trecuta, Comisia Europeana ne-a dat cu raportul pe Justitie peste ceafa, subliniind marile deficiente ale sistemului judiciar românesc. Ok, am adoptat în Parlament noile Coduri de procedura civila si penala, am avut un DNA în forma de zile mari, am miscat ceva în teritorii, dar, per ansamblu, cu ajutorul senatorilor dirijati de Gyorgy Frunda si al unui CSM comunistoid, Justitia e un dezastru.
Planul I. Inocenta CSM
CSM-ul si Legea ANI au fost, deci, punctele cele mai slabe ale României în ochii celor de la Comisia Europeana. Sa le luam pe rând.
Reactia CSM-ului la aparitia Raportului e de-a dreptul sugubeata. Dupa ce a încasat la greu castane bruxelleze, CSM crede ca Raportul e „unul obiectiv, constatând progrese si neajunsuri în sistemul judiciar, printre care si insuficienta colaborare între partenerii responsabili de reforma justitiei, esentiala în în opinia noastra pentru finalizarea cu succes a masurilor de reforma. Consiliul urmeaza sa faca o analiza aprofundata a continutului Raportului, inclusiv a recomandarilor Comisiei si se va axa pe luarea masurilor necesare pentru continuarea reformeiâ€. Hai sa mori, tu, madam Florica Bejenaru? Pâna la victoria finala, bre? În continuare, sefa de la CSM, cu trecut securistic, demonstrat de CNSAS, încearca sa demonteze, punct, cu punct, criticile Comisiei. Adica, practica de acceptare a pensionarii magistratilor suspendati, arestati sau pusi sub acuzare pentru savârsirea de infractiuni (gen Costiniu), inclusiv banuiti de fapte de coruptie (Jipa, etc), înseamna exclusiv o aplicare a dispozitiilor legale. Apoi, CSM sustine din toate pozitiile, dar din nici una, lupta anticoruptie, mai ales ca partener al parchetelor si instantelor, mai ales prin masuri curajoase de ocupare a posturilor vacante, îmbunatatirea pregatirii profesionale a magistratilor si unificarea practicii judiciare. Asta pentru ca, spune tanti Florica, CSM-ul are atributii limitate în domeniul luptei anticoruptie. Urmeaza o polologhie întreaga despre marile realizari ale CSM, neremarcate de „raii†de la Comisia Europeana.
Vrem un CSM nou
Despre maretele realizari ale CSM vorbeste însa foarte bine judecatorul Horatiu Dumbrava, presedintele Curtii de Apel Târgu Mures: „Se poate spune, din aceasta perspectiva, ca în cei 6 ani de mandat, din modul haotic, fara perspectiva si viziune programatica pe termen mediu si lung, actualul Consiliu Superior al Magistraturii si-a ratat rolul constitutional. Astfel, optimizarea volumului de munca, rezolvarea dezechilibrelor de personal din sistem (magistrati, personal auxiliar) s.a.m.d. au fost fie neglijate total, fie s-au gasit solutii de moment, improvizate, fara rezultate concrete.†Dumbrava, unul dintre candidatii cu sanse reale de a ocupa un loc în viitorul CSM, crede ca „raportul Comisiei denota o atentie marita pentru alegerile noului Consiliu Superior al Magistraturii, recunoscând, implicit, ca noul CSM va avea un rol extrem de important în modernizarea justitiei si, evident, a îndeplinirii cel putin a primei conditionalitatati anteaderare.†„Aici, revine comisiei electorale constituite la nivelul actualului CSM de a evalua corect candidaturile eligibile pentru alegeri, tocmai pentru ca actuala lege nu prevede posibilitatea unui al doilea mandat pentru membrii actuali aflati în functie. De fapt, importanta pentru respectarea acestei conditii de legalitate nu apartine doar Comisiei, consemnata de altfel în raport, dar si a statelor membre UE, ori SUA†spune Dumbrava. Acesta face parte din noua generatie de magistrati care a avut curajul sa critice constant deficientele CSM, alaturi de Dana Gârbovan, Cristi Danilet, ori Adrian Neacsu. De altfel, Dumbrava, Danilet si Neacsu au hotarât sa candideze în echipa la viitoarele alegeri organizate la CSM, urmând sa reprezinte magistratii de la toate nivelurile de instante: Curte de Apel (Dumbrava), Tribunal (Neacsu), Judecatorie (Danilet). Înscrierile au loc în perioada 15 iulie – 6 august, iar rezultatele vor fi cunoscute în noiembrie. Interesant este însa faptul ca unii membri actuali ai CSM îsi pregatesc si ei candidaturile, desi legea nu le permite decât un singur mandat, de 6 ani. Mergând însa pe principiul lui nea Nelu Iliescu, care a „prins†trei mandate de presedinte al României, si oamenii Floricai Bejenaru pretind ca mai vor o data. În sedinta CSM din 3 martie 2010, au încercat chiar un tertip, trecând pe ordinea de zi un „punct de vedere†asupra acestei chestiuni care continea doua concluzii stupefiante: interdictia realegerii pentru un nou mandat este neconstitutionala si, întrucât interdictia realegerii a fost introdusa în lege (2005), ulterior începerii mandatului actualilor membri ai CSM, acestora nu li se aplica, ea producând efecte doar pentru CSM-ul care va fi ales în 2010. Hai, serios, madam Florica, de ce veniti cu floricele d’astea? Parca noi nu stim ca initiativa venea din partea dumneavoastra, ca în preambului punctului de vedere se prevedea cine solicita nebunia asta, adica, onor, conducerea CSM? Noroc cu reactiile dure din partea unor judecatori, ca altfel problema se transa în sedinta respectiva. Matale, tanti Florica, ti-ai declinat atunci responsabilitatea, ai zis ca a fost “un exercitiu nereusit si nedorit†si l-ai pus pe seama incompetentei. A cui, a matale? Pai noi putem banui cum va fi: domniile voastre va depuneti dosarele (nu alea de la Secu) pentru o noua candidatura, nu veti fi admisi, dar veti contesta în instanta ulterior, chiar la Curtea Constitutionala. Avem dreptate, au ba, ca ati gândit planul asta?
Planul II. Reactia lui Frunda.
Cel care e considerat il castratore di ANI, senatorul UDMR Gyorgy Frunda – care prin amendamentele sale a amputat activitatea Agentiei – a avut o reactie la fel de nevinovata, sustinând ca aprecierile negative ale Comisiei Europene aduse României în privinta ANI confirma, de fapt, argumentele sale. “Practic, Comisia Europeana a confirmat ceea ce am spus eu”, a declarat Frunda pentru HotNews.ro. Senatorul crede ca nici una din criticile din raport nu i se poate atribui si ca nu a facut altceva decât sa puna Legea ANI în conformitate cu Constitutia. “Aceasta lege a fost votata de 115 senatori care au fost de acord ca astfel legea va deveni constitutionala. Resping însa orice acuzatie care îmi este adusa. Nu cred ca un stat mai este democratic atunci când un senator ales este criticat pentru opiniile sale politice”, s-a scos Frunda. În privinta legii ANI, senatorul spune ca Raportul a prezentat acelasi punct de vedere ca si el: adica, sa fie constitutionala. E drept, fiecare întelege cum vrea constitutionalitatea asta, ceea ce e de fapt un drept democratic, spune, siret, Frunda. Iar eliminarea comisiilor de cercetare nu a fost nici pe departe ceea ce a suparat Comisia, de a iesit Raportul asa nasol…nici vorba…crede Frunda. De ce i se spune Il Castratore senatorului UDMR? Pentru ca el a a amendat în doua rânduri legea ANI prin care activitatea institutiei a fost diminuata drastic, fiind redusa practic la un depozitar al declaratiilor de avere. Gratie lui Frunda, au fost eliminate comisiile de cercetare a averilor si a fost diminuat termenul de trei ani la un an în interiorul caruia ANI poate efectua verificari asupra averilor persoanelor care si-au finalizat mandatul. Apoi, Frunda a fost initiatorul amendamentului în privinta formularelor declaratiilor de avere publice, din care au fost eliminate metalele pretioase, bijuteriile, obiectele de arta si de cult, colectii de arta si numismatica, precum si obiectele care fac parte din patrimoniul cultural national sau universal, a caror valoare însumata depaseste 5.000 de euro.
Cum i-ar fi stat Muresului în Raport?
Pacat ca Raportul pe justitie nu a avut un capitol separat pentru codasele clasamentului în materie de anticoruptie, cum ar fi judetul Mures. Sa fi scris acolo cum a dormit DNA Mures în papuci atâtia ani, cum s-a facut ca lucreaza Parchetul Curtii de Apel Târgu Mures, cum judecatorii din Reghin vor cu tot dinadinsul sa retrocedeze 130.000 de hectare de paduri unor mostenitori dubiosi… Am înteles ca Bruxellesul nu a mers atât de departe încât sa arate cu degetul înspre o zona a tarii sau asta, a vrut sa fie, totusi, elegant. Dar multi dintre noi au priceput dincolo de rânduri. O fi priceput si echipa Predoiu-Kovesi-Morar? Ramâne de vazut.



