Politic

USL – ARD – UDMR. Lupta pentru mințile noastre

De trei săptămâni, asistăm la un adevărat joc al minții, în regulile impuse de politicieni și de staff-urile de campanie. Ajutați de instrumente de marketing și de modalități de comunicare mai mult sau mai puțin profesioniste, oamenii politici încearcă modificarea percepției â€consumatoruluiâ€, asupra â€produsuluiâ€. În cazul de față, â€consumatorii†suntem noi, cei care se presupune că îi votăm, iar â€produsele†sunt ei, cei care doresc să ne convingă de realitatea imaginii pe care o afișează.

Persuasiune sau manipulare?

Stephen Butler Leacock, profesor în științe politice al Universității McGill, din Montreal, spunea despre comunicare că aceasta â€nu este altceva decât știinta încarcerării inteligenței umane suficient timp, astfel încât să poți face bani de pe urma eiâ€. Suficient sau nu, timpul politicienilor se măsoară în cele 30 de zile de campanie electorală, perioadă în care ni se servesc proiecții ale felului în care ei cred că ar trebui să îi privim.
Imagini vii sau mai puțin colorate, pe verticală sau pe orizontală, reprezentând figuri impozante sau ale unor â€oameni din poporâ€, cu sloganuri pline de semnificații, scrise cu litere mărunte sau caractere de-o schioapă, cu gesturi controlate sau atitudini relaxate… Un vertij de idei care se derulează în fața ochilor noștri, doar pentru a ne convinge pe noi, â€consumatoriiâ€, că 9 decembrie este ziua â€zeroâ€!
Persuasiune sau manipulare? Să luăm fiecare imagine construită cu grijă de oamenii de â€marketing politicâ€, cum le place să se intituleze, și să le disecăm cât mai obiectiv posibil, doar pentru a afla ce se ascunde in spatele ei. Pentru a încerca să înțelegem ce ne vând politicienii, care e â€produsul†pe care urmează să îl achiziționăm pentru următorii patru ani și mai ales dacă eticheta de pe ambalaj corespunde conținutului.

Culorile în campania electorală

Unele formațiuni politice au realizat că România anului 2012 nu mai așteaptă neapărat politicieni consacrați în viața publică, obligatoriu trecuți de 45 de ani. S-au impus oameni tineri, despre care se crede că pot aduce o schimbare acolo unde cei â€vechi†au semănat dezastru. Aceasta este imaginea pe care dorește să o propună candidatul USL pentru un mandat de deputat, Dan Ștefan Sîmpălean. Reușeste, însă, să treacă dincolo de afiș?
Din perspectiva analizei asupra construcției vizuale, remarcăm, în comunicarea de campanie a lui Dan Ștefan Sîmpălean fondul alb, precum și mesajul „unitateâ€, care se subsumează și sloganului din acest material electoral. Asupra “unității†vom reveni, marcând aici doar privirea certă și sigură, precum și ținuta dreaptă și plină de încredere. Îmbrăcămintea este suficient de sobră, pentru a fi în concordanță cu demnitatea la care aspiră și adecvată, pentru a se înscrie, discret, în cromatica partidului din care provine.

De ce folosesc politicienii anumite culori în crearea imaginii?

Culorile ajung să îi definească, întipărindu-se în mintea alegătorului. Cel mai bun exemplu este portocaliul celor de la PDL, care, până acum nu foarte mult timp, împânzea România, astfel că, de câte ori vedeai o vestă porocalie, te întrebai dacă cel care o poartă e politician.
Culoarea crește recunoașterea brandului pe piață și tocmai din acest motiv este important pentru politicieni să ne determine pe fiecare dintre noi să avem bine întipărită în memorie culoarea care îi reprezintă. Roșu, galben și albastru pentru USL, culori susținute foarte bine, în subliminal, de sloganul general al campaniei – “România puternicăâ€, verde pentru UDMR, albastru pentru PRM, violet pentru PP-DD și, de data aceasta, roz pentru ARD, cu PDL locomotivă. Prezenți în alegeri singuri sau în alianțe electorale, aceștia din urmă și-au schimbat culorile de trei ori în ultimul an.

Rozul și efectele sale calmante

PDL a trecut de la portocaliu, o alegere potrivită, fiind, în simbolistică o culoare a fericirii, care denotă sinceritate și deschidere către ceilalți, spre albastru în iunie, sub logo-ul APMs, pentru a ajunge acum la roz. Rozul are, într-adevăr, efecte calmante, ceea ce i-ar putea ajuta pe cei de la ARD. S-a proiectat probabil, în analiza de start a campaniei, o schimbare a atitudinii majorității electoratului, luând în calcul sondajele de opinie de la acea vreme. Rozul este culoarea dragostei, în deplină concordanță cu sloganul pe care îl promovează: â€Alege cu inima!â€. În simbolistică, rozului îi lipsește totuși maturitatea și puterea de decizie, iar un defect major al celor care poartă roz este grija excesivă față de propria persoană. Rămâne de văzut pe 9 decembrie dacă oamenii ar fi așteptat ca fostul partid de guvernământ să schimbe substanța înaintea nuanței, și cât va conta, în percepția publică, zicala cu  lupul, părul și năravul.

Albul sau rafinament și devotament

Astăzi, când policromia domină marketingul politic, o campanie bazată pe monocromie în background, are toate șansele să atragă atenția electorilor. Albul, culoarea predominantă în campania USL din acest an, sugerează rafinament, devotament și contemporaneitate. Îi caracterizează. Sunt o formațiune politică ce crede în tineri și îi propune, curajos, pentru Parlamentul României. Albul sugerează deasemenea și sinceritate, și pentru a o demonstra, vor trebui primească un â€cec în albâ€.

Verdele, o culoare liniștitoare

Cea mai constantă formațiune politică pare să rămână totuși UDMR. Niciun film nu se joacă fără ei. Sunt aceiași actori, puțini la număr, dar impozanți. Sunt purtătorii aceluiași mesaj de ani de zile și asta le dă un plus de încredere. Sunt oamenii pașilor mărunți care au înțeles că bătăliile se pot câștiga sau se pot pierde, dar nu își întorc privirea de la scopul final – câștigarea războiului. Sunt consecvenți! Pentru ei, verdele e verde. În limbaj de specialitate, verdele se situează între albastru și galben, rezultând din interferențele lor cromatice. Echidistant între albastrul ceresc și roșul infernal, două culori inaccesibile, verdele, valoare medie, mediator între rece și cald, între sus și jos, este o culoare liniștitoare, răcoritoare, umană.
(foto B, Kerekes)
Așadar nici dacă ar fi căutat nu ar fi găsit o culoare care să vorbească mai bine despre UDMR, pentru că istoria o arată că, indiferent de schimbările de putere, ei au fost mereu prezenți în scenă.
Deși culorile par alese aleator, doar din motive de design și formă, pentru a â€da bine†în poză, nu e deloc așa. Culorile provoacă o reacție fizică sau emoțională, fie ea pozitivă sau negativă, în mai puțin de 90 de secunde. Cercetările au demonstrat că 80% din ceea ce asimilăm prin simțuri este vizual. In spatele unei simple culori se pot ascunde zeci de mesaje subliminale. Iar politicienii pot încerca să vă facă să credeți că â€toate-s roz 

Analiza mesajelor

UNITATE – cuvântul de bază al celor de la USL, pare a fi mai mult decât un simplu slogan așternut pe un afiș. În urmă cu ceva timp se năștea, din doi poli diametral opuși, unul de dreapta și unul de stânga, alianța USL. Deși au doctrine diferite, cele două formațiuni au găsit punctul comun, care deși pentru unii părea imposibil, a făcut ca această aliantă să dureze și chiar să funcționeze. Dar deși a trecut ceva timp, USL încă are de demonstrat că într-adevăr sunt uniți. Testul, după 9 decembrie…
La USL Mureș, Ciprian Dobre este și în această campanie motorul unei mașinării care se pare că, într-adevăr, funcționează. Este omul care s-a ridicat în politică fără a sări etape, ajungând să fie cel mai votat român din istoria județului Mureș, iar astăzi joacă rolul principal pe scena politică mureșeană. Campania pentru parlamentare pare o extensie a campaniei lui Ciprian Dobre pentru președinția Consiliului Județean.
Cuvântul care îi definește electoral, UNITATE, este o sintagmă ce țintește percepția alegătorului pe mai multe paliere. A fost, în primul rând, performanța din iunie a lui Ciprian Dobre, ideea de victorie fiind indusă și acum, prin echipa pe care o propune. Se folosește același mesaj lingvistic și grafic. Se pun în ecuație trei instituții: Primăria – Consiliul Județean – Parlamentul României. Cu cele mai multe primării și Consiliul Județean câștigate, în mesajul celor de la USL rămâne o singură redută care trebuie câștigată majoritar: Parlamentul României.
USL Mureș beneficiază de o imagine unitară, de un mesaj comun și un limbaj non-verbal asemănător. Și foarte multă încredere care se dorește întipărită în subconștientul colectiv al electorilor. Cum? Foarte simplu. Așa cum nici în campania din primăvară USL-ul nu a avut niciun â€candidatâ€, nici în această campanie nu vom întâlni vreunul. De ce? Pentru că ei sunt deja învingători! Vă veți întreba – cum adică? E vorba de vreun vicleșug? Vor să manipuleze rezultatele votului? NU! Tot ce vor să convingă este mintea alegătorului printr-o tactică de marketing politic excelentă. Priviți cu atenție și veți observa că afișele USL nu ne prezintă “candidațiâ€, ci „deputați†și „senatoriâ€. Este o tactică de PR subliminală, pe care oamenii de imagine ai USL o cunosc foarte bine.

ARD și imaginile pe verticală

Campania celor de la ARD Mureș are un aer interesant si proaspăt, care poate veni și din prima “ieșire publică†în straiele noii alianțe. Se joacă bine în cuvinte, construiesc imagini unitare, lucru nu tocmai străin strategilor din PDL, dacă vă amintiți câteva sloganuri din campaniile trecute: â€DORINța ta – un oraș ce înFLOREA!â€, â€Premianții Domină Luptaâ€. Acum, sloganurile sunt asimilate imaginilor pe verticală: â€Oprișcan. Deputatul vertical†sau â€Pașcan. Un om drept senatorâ€. Subsumate sloganului general – „alegerea dreaptăâ€, mesajele particularizate pe candidați fac referire la caracterul și aspecte particulare ale vieții celor doi posibili parlamentari, cu scopul de a induce ideea de “oameni cu coloană vertebralăâ€. Rămâne de văzut cum vor reacționa electorii sau cum vor profita competitorii de amintirile pensiilor tăiate, de salariile scăzute versus “alegerea dreaptăâ€.

Echipă în jurul lui Florea

Dorin Florea, beneficiar al unei notorietăți apropiate de maximum, profită ARD-ului. “Echipa Florea†este formată din Roman, Pașcan și Oprișcan. Beneficiind de notorietatea și imaginea de învingător a lui Dorin Florea, “echipa†se alinează, la propriu, alături de liderul ei. Mesajul este bine construit, îmbinând prezența liniară pe afiș a celor patru cu sloganul “alegerea dreaptăâ€. La fel ca în iunie, la alegerile locale (să ne amintim de “planul lui Floreaâ€), strategia de acum a celor de la ARD (PDL) pare pusă la punct cu multă vreme înainte. Să nu uităm episodul legat de anunțata candidatură a lui Dorin Florea la Senat, stopată de un sondaj de opinie intern, conform căruia, peste 70% dintre târgumureșeni l-au dorit “acasăâ€. Dorin Florea a punctat momentul și a invocat, ca motiv al nedepunerii candidaturii, “respectul†pentru cetățeni. Și-a propus, în schimb, “echipaâ€.

Florea, â€capul de afișâ€

În marketing-ul de orice fel, deci și în cel politic, sunt câteva reguli de bază pe care, în general, consilierii de campanie le cunosc. Iar cea mai importantă dintre ele este că ceea ce spui în cuvinte trebuie susținut de o imagine corectă. Iar dacă sloganul este â€Alegerea dreaptă†ar fi fost, POATE, mai potrivit ca locul candidatului să fie în partea dreaptă! În acest caz, nu credem să se fi făcut vreo greșeală. Subconștientul nostru face conexiuni pe care nu e necesar să le înțelegem. Pur și simplu ele funcționează. Iar atunci când citim pe un afiș cuvântul â€dreapta†imaginea fuge automat pe elementele din partea dreaptă a afisului.
Florea, â€capul de afișâ€, este cel care îndeamnă alegătorii la vot. Iar în ziua votului, cei care merg la urne îndemnați de Florea, vor vota ce spune Florea.

Frunda, credibil și în tricou

În privința mesajelor UDMR, sunt din nou surprinzători, creativi și își asumă riscuri! Ies din tipare și reușesc să determine un întreg oraș să discute despre un slogan simpatic pentru necunoscătorii limbii maghiare și de impact pentru etnicii unguri. La nici 24 de ore de la începerea campaniei, tot orașul vorbea despre senatorul Frunda Gyorgy. Deși mulți nu știau ce înseamnă și nici măcar nu îl puteau pronunța bine, sloganul â€Okosan. Jogosan!†(Isteț. Cu dreptatea în mână – cam așa s-ar traduce) era pe buzele tuturor. E adevărat, competitorii au făcut și glume – â€Votați mentosan. Ciu-ciusan!†Dar până la urmă, un om bun de marketing știe că nu există publicitate negativă. E important doar să se vorbească despre tine, pentru că astfel exiști. Iar Gyorgy Frunda, deși un ghimpe în coastele multora – EXISTĂ‚! Este singurul dintre candidați care a optat pentru o imagine relaxată, care transmite încredere în sine. Frunda chiar are încredere în forțele proprii. Iar asta transpare dincolo de afiș! A împrumutat ceva din modelele americane de campanie și asta pentru că, probabil a înțeles că oamenii sunt sătui de indivizi la costum, serioși și impunători. Vor să poată empatiza! Și oricum, Frunda e credibil și în tricou…

Limbajul non verbal

55% din totalitatea mesajului pe care îl comunicăm este transmis prin limbajul trupului – gesturi și atitudine. Este înfiorător să realizăm că atitudinea, și poziția corporală spun aproape totul despre noi și nu putem face aproape nimic în legătură cu asta.

Privirea

Ceea ce atrage cel mai mult atenția la un afiș este privirea. Și este normal, având în vedere că se spune că â€ochii sunt oglinda sufletuluiâ€.
În majoritatea situațiilor, politicienii știu că o privire fermă, îndreptată direct spre alegător îi va asigura un plus de încredere și sinceritate.  Specialiștii spun că privirea într-o parte sau evitarea contactului vizual direct înseamnă ascunderea sentimentelor, ori o stare de disconfort. Pe de altă parte, în comunicarea de marketing există teoria conform căreia candidatul speră și visează el însuși la o viață mai bună.

Zâmbetul

Studiile au arătat că, indiferent de discursul unei persoane, ochii sunt cei care semnifică cel mai bine starea sa la momentul respectiv. Încordarea sau relaxarea mușchilor faciali, ridurile din zona gurii și a ochilor, precum și poziția acestora sunt doar câțiva din indicatorii descifrării limbajului trupului. Oamenii de știință spun adesea că o gură care zâmbește fără ca ochii să o insoțească trădează o stare de nesiguranță și disconfort. Prezența zâmbetului confirmă disponibilitatea spre dialog, iar zâmbetul autentic, lăsat liber de rigorile photo-shop-ului, este expresia unei stări de bucurie și de acceptare.  

Mâinile

Limbajul trupului ne poate trăda, dar, în același timp, cunoașterea lui poate constitui un avantaj ce poate ajuta la transmiterea mesajului. Iar Ciprian Dobre cunoaște toate aceste semnificații mult prea bine. Mâna închisă, fără să fie strânsă pumn, direcționată dinspre pieptul vorbitorului spre pieptul celui care ascultă, indică dorința de a convinge și determinare în discurs. Și aceasta este atitudinea pe care o transmite și epigonilor săi!

În loc de concluzii

Vreme de trei săptămâni, i-ați văzut peste tot: pe afișe, pe bannere, în ziare. În săptămâna pe care o mai aveți, analizați-i cu atenție. Un zâmbet, o grimasă, o atitudine, vă pot convinge care dintre ei vă merită încrederea. Urmăriți-le sinceritatea din privire…
Timp de 70 de ani, președintele american Theodore Roosevelt a deținut recordul pentru cele mai multe strângeri de mâini. Pe 1 ianuarie 1907 Roosevelt a strâns 8.513 mâini la o recepție de la Casa Albă.
Cei mai mulți candidați se laudă cu mâinile strânse în campanie. O mână strânsă de un alegător, om simplu, nu înseamnă un vot deja obținut. Și nici măcar o performanță de Cartea Recordurilor. David Ogilvy, numit adeseori â€părintele advertising-uluiâ€, spunea că „Alegătorul nu este un idiot. Este soția taâ€.  
Oare câți dintre actualii candidați și viitorii parlamentari vor ține minte asta, pentru următorii patru ani?

Show More

Related Articles

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Back to top button
Close