Varujan Vosganian: ”PNL pierde, dacă nu fuzionează cu PD”
De la UFD a ajuns în PNL, iar în virtutea fuziunii și alegerilor de acum doi ani, este președintele Comisiei senatoriale pentru buget, finanțe și bănci. Dorește fuziunea cu PD, ca să nu rămână liberalii de izbeliște. Crede că retrocedările nasc filiere de oameni de afaceri, situate la limita legii. Este și secretar al Uniunii Scriitorilor și vorbește despre cultura locală, care va fi promovată în cadrul anului cultural 2007, de la Sibiu.
Reporter: Credeți în PNL – PD?
Varujan Vosganian: Există trei variante. Una în care avem de guvernat, să rămânem PNL – PD. A doua, că trebuie să rămânem separat și a treia, că trebuie să fuzionăm. Cea mai proastă este prima. Dacă noi rămânem în Alianță, așa cum suntem acum, PNL pierde pe termen lung. Nu avem un prezidențiabil, iar un partid care nu are așa ceva moare. Apoi, în 2009, îl vom avea iarăși candidat pe Traian Băsescu, iar PNL va fi iarăși un partid-anexă, invitat de Băsescu pe scenă. A doua variantă are și părți bune și părți proaste. Partea bună e că mobilizează oamenii din partid, păstrează conexiunea liberală internațională. Dezavantaj în ce privește planul politic general. Cu două partide pe dreapta, România nu are un creuzet electoral de dreapta suficient de puternic și atunci va începe lupta între acestea. PSD va rămâne tot cel mai puternic partid, iar, sincer, PNL nici nu pornește ca avantajat într-o astfel de luptă. Fuziunea, a treia variantă, ne deconectează de internaționala liberală, are dezavantajul că ne pune într-o situație delicată în raport cu PD. Apoi are dezavantajul că se rupe o parte, care va rămâne PNL, dar are avantajul că se va crea o structură mare, poate chiar mai mare decât PSD.
Rep.: Deci sunteți pentru fuziune?
Varujan Vosganian: Partidul nou creat în urma fuziunii va avea mai multă forță să își ridice lideri, să facă proiecții pe termen mediu și lung, deci devine o instituție de sine stătătoare. După mine, pentru planul politic general, aceasta este cea mai bună soluție. Dar rămâne să discutăm. Va trebui să decidem anul acesta.
Rep.: Nostalgic după UFD?
Varujan Vosganian: UFD a fost o experiență umană care nu va fi uitată de către cei implicați. UFD a avut o amprentă inconfundabilă. {i o să vedeți că, la nivel de idee, tot ce decurge bine decurge de acolo. Au fost idei de avangardă pentru acea vreme, cu o disciplină ce nu ne permitea să fim un partid mare. Încercam să mergem cu costumul de duminică la lucru.
Retrocedările Ardealului
Rep.: Ce vă leagă de Sibiu?
Varujan Vosganian: Afectiv, două lucruri. Brukenthalul și Dumbrăveniul, unde există o veche catedrală armenească și unde pe vremuri a existat o comunitate puternică de armeni. Mai vin aici, din când în când, în pelerinaj de Sfânta Maria. La Dumbrăveni se face o frumoasă solemnitate cu acest prilej. Este o zonă cu un creuzet electoral bun pentru PNL.
Rep.: Spuneți că sunteți legat de Muzeul Brukenthal. Dar, acum, l-ați retrocedat. Vă mai simțiți legat la fel de mult?
Varujan Vosganian: Cred că întrebarea nu are nici o legătură cu ce spuneam. Orice proprietar trebuie să își recapete ceea ce a avut. Fiecare trebuie să se bucure de rodul muncii sale, în condițiile în care respectă legea și truda celorlalți. Dacă îmi dovediți că sașii din vechile vremuri au încălcat aceste reguli, atunci sunt dispus să reanalizăm retrocedarea.
Rep.: Dar s-au născut aspre discuții…
Varujan Vosganian: {i la Cluj și la Timișoara sunt astfel de discuții, dar cred că cea mai bună soluționare este cea pe care o dau documentele și cred că lucrurile s-au finalizat fericit, din moment ce noii proprietari au decis ca Brukenthalul să rămână un loc public.
Rep.: La Sibiu sunt sute de procese, la fel și în orașele amintite de dumneavoastră. Se vorbește despre existența unei mafii a imobiliarelor. E normal?
Varujan Vosganian: La trecerea la economia de piață se nasc tot felul de aberații. Unele de natură morală, că de natură economică nu ar fi dacă se urgentează procesul. Spre exemplu, există persoane specializate în a contesta – se face un drum peste anumite proprietăți care se retrocedează, după care se vând statului. Dacă o anumită persoană contestă, atunci trebuie să se rezolve contestația. Iar asta durează cât durează, chiar dacă nu are nici un temei. Până să se descopere acest lucru, că nu există temei, trece timpul. {i astfel apar tot felul de colcăieli, de grupuri de persoane care au de câștigat din asta. Apoi, mai sunt grupuri de genul brokerilor, care vânează proprietari și le susțin interesele. În privința asta, dacă proprietarii de drept își reprimesc în cele din urmă casa, e treaba lor câți bani plătesc ca să o recapete.
Iar dacă sunt unii care reușesc să identifice o proprietate acolo unde până și proprietarul uitase de ea, până la urmă, bravo lor. Nu este ceva în afara regulilor, ci sunt tipuri de inițiative care se dezvoltă întotdeauna la limita dintre două sisteme. Aș blama acolo unde o proprietate nu este retrocedată, deși e limpede cine este proprietarul, aș blama acolo unde este vândută o locuință ce este în litigiu, aș blama acolo unde Primăria continuă să facă recursuri în anulare și să facă recurs, chiar dacă știe bine că acea locuință a fost naționalizată.
Cultură printre căței
Rep.: Sunteți printre “miticii” care văd Sibiul numai în roz?
Varujan Vosganian: Eu m-am născut la Focșani și nici nu îmi prea place atmosfera din București. Nu îmi place nici aspectul urban, dar sunt nevoit să fiu acolo. Dacă ar fi să comparăm Sibiul cu ceea ce ar trebui să fie, suntem, în continuare, departe. Dacă ar fi să comparăm cu celelate părți, e bine. Prin urmare, depinde din ce parte privești. Având în vedere posibilitățile pe care le are Sibiul, ar trebui să fie mai sus. Mă refer și la orașele din jur, unde există mari probleme de natură economică. Dar acum trebuie să profităm de pe urma acestui titlu de capitală culturală europeană și să creem o infrastructură care să dureze.
Rep.: Ce capitală culturală putem avea, dacă avem o cultură națională care nu se prea face auzită prin Europa?
Varujan Vosganian: Asta este o discuție mult mai lungă și cu bătaie seculară. România nu a fost niciodată în epicentrul unei civilizații. A fost în permanență la margine. De aceea am fost tot timpul priviți ca o zonă de rangul doi, ca să folosesc un cuvânt mai amabil. A fost și o problemă cu limba. Motiv pentru care, având această poziționare, oamenii de cultură au trebuit să plece de aici ca să se impună. De la Brâncuși la Cioran sau Eliade. Ne asumăm această stare. Dar, acum, ceea ce trebuie noi să facem este să înțelegem că dacă nu o să facem rulmenți ca suedezii și mașini ca nemții, cel puțin în următoarea jumătate de secol, cultură românească nu face nimeni mai bine ca noi. Să avem un tip de politică pentru treaba aceasta. Prioritatea zero este traducerea de carte românească în străinătate. Avem scriitori foarte buni, poeți remarcabili, în toată țara.
Rep.: {i din Sibiu?
Varujan Vosganian: Lasă-mă cu Sibiul, că asta e ca aburul pe mititei – nu-i nici de aici, nici de acolo. Nu mă interesează dacă un scriitor e din Sibiu, din Iași sau din București. Ca să nu mai vorbim că de când cu Internetul, parcurgi România în a cincea parte din secundă. România pe Internet nu are nici o lungime de secundă. Noi nu suntem mașini, să punem la fiecare o plăcuță de înmatriculare cu județul din care este. Există o problemă – jumătate din membrii Uniunii Scriitorilor sunt din București. Din vreo 2.000 și ceva, 1.200 sunt din București. Este o anumită asimetrie, în ceea ce privește cultura românească. Trebuie vindecată. {i dincolo de asta, cultura românească trebuie exportată.
Fiscalitate și mătuși
Se mai schimbă codul fiscal? Că s-a tot promis…
Varujan Vosganian: Variantele de cod fiscal care au circulat pe site-ul ministerului, din august până în decembrie, în forme succesive, nu își vor găsi o formă legislativă aplicabilă în 2006. Codul fiscal va rămâne așa cum a fost votat în Parlament, în iunie 2005. În felul acesta, respectăm spiritul codului fiscal.
În mâinile minoritățilorâ/nÂ
Spuneați că Sibiul este un bun creuzet electoral pentru PNL. Dar acum întreg județul este condus de sași. Unde mai este creuzetul?
Varujan Vosganian: Faptul că Forumul German a câștigat alegerile în județul Sibiu s-a datorat unei situații speciale, pentru că mulți oameni își pierduseră încrederea. Este o soluție provizorie. Ceea ce s-a întâmplat acum cu Forumul i-a surprins până și pe ei. Este o situație care semnalează criza unei reprezentări politice, nu una a susținerii. Pentru că, dacă oamenii aceia, în loc să-i voteze pe sași, ar fi votat PRM, atunci am fi spus că am fi avut o problemă cu creuzetul electoral. Odată rezolvată problema reprezentării, oamenii se vor întoarce să voteze partidele istorice.
Cât timp se vor mai lăsa românii majoritari în mâinile minorităților?
Varujan Vosganian: {i Uniunea Armenilor a avut un astfel de rezultat, în 2000, când cu 1.000 de votanți am luat 22.000 de voturi. Dar asta a fost pentru că, în 2000, oamenii erau dezamăgiți, dar nu într-atât încât să voteze din nou PSD. Probabil că același sentiment l-au trăit și sibienii în 2004. Deci, nu m-aș amăgi în locul reprezentanților FDGR. Prezența lor în fruntea unui județ este datorată, pe de-o parte, reputației pe care sașii au câștigat-o de-a lungul timpului, pe de altă parte – anumitor lideri ai Federației, și, în fine, unei anumite descumpăniri a electoratului. Eu cred că deja de la alegerile următoare lucrurile se vor mai aranja.
A consemnat Traian DELEANU



