Uncategorized

Veneticii

Livia Galenco a fãcut saltul din Moldova în PD, iar apoi direct inspector șef al Oficiului Județean pentru Protecția Consumatorului l De când a preluat funcția o puteți zãri în Restaurantul Darina de la Ungheni, degustând delicatesele, condimentate cu spray de camerã l Galenco nu este singurul exemplu de “venetic” care a reușit în altã parte decât în “satul” lui l Politicieni, șefi de instituții, oameni de afaceri s-au afirmat în Mureș și nu în locul lor de obârșie

Nimeni nu e profet în satul lui, spune un proverb românesc, poate de aceea și în Mureș se simte atât de pregnant infuzia de sânge din alte pãrți ale Ardealului sau a celorlalte provincii istorice în posturi cheie.

Dar, la fel de bine, multe popoare strãvechi, evreii sau armenii, spre exemplu, se ghideazã în afaceri dupã o analizã înțeleaptã, ceea nu le-a adus prejudicii și i-a transformat în cele mai bogate națiuni: sã-l cunoști pe partenerul tãu din tatã în fiu. O analizã ce rivalizeazã astãzi cu complicatele formule care pun diagnosticul unei companii cu care intenționezi sã se te asociezi.

Fãrã dorința de a jigni, în prag de sãrbãtori, deși unii, cu a cãror âeacții ne-am obișnuit deja, se vor simți lezați în amorul propriu, ZIARUL a scuturat o parte din CV-urile celor care ne conduc sau ne-au condus pentru a afla originea lor.

« Ia Platou MÃRIA-TA »

Moldovenii sunt bine reprezentanți în toate structurile de conducere ale județului, dar sunt puternic implicați și în afacerile mureșene. Ajunși pe aceste meleaguri împinși de foamete, iar mai târziu de nebunia ceaușistã de a dezrãdãcina românii din locurile de baștinã, moldovenii (fãrã a avea vreo legãturã cu cele spuse înainte, inclusiv din Chișinãu) au încercat sã se se ținã uniți, înființând un club, cunoscut drept Clubul Moldovenilor.

Moldovenii venetici din orașul de pe malul Mureșului stau adunați, bob cu bob, la BOB MARLEY în jurul lui Ioan Lupu. Asta poate cã le mai alinã dorul de casã, chiar dacã nu e un sentiment specific lor. Unii au venit trimiși de Gheorghiu Dej și au rãmas pentru a pune umãrul la colectivizarea TransilvaniȘi. Erau mai apropiați Gulagului Sovietic, iar ardelenii se încãpãțânau sã priceapã fenomenul. Alții au beneficiat de programul de rotire a cadrelor lansat de un alt tovãraș cuvios.

Nu vrem sã credem cã cei mai recent veniți (al treilea val – dar nimic comun cu lucrarea lui Alvin Toffler), au luat pur și simplu pupãza (din tei) și-au poposit în iarmarocul lui Florea, care, din când în când, mai ia și foc.

Clubul moldovenilor reunește deopotrivã: rãzeși, plãieși, funcționari, ziariști și GRU.

Un spectru mai larg îl constituie oamenii de afaceri, ofițeri M.Ap.N., politicieni și milițiști, dar nu în ultimul rând SRI-iști (șeful Biroului Resurse Umane, Roșca), fii de ieniceri și spahii. Exportul de copii plecați pe malul Bosforului era posibil pentru cã nu existã o lege a adopțiilor internaÎionale. Revenind la Roșca, suntem convinși cã știe Cecan ce știe (venit și el, dar dintr-o altã zonã), îl va putea foarte ușor folosi cu nume conspirativ, adicã : PI-ROSKA

( dar tot PI-ROMAN).

Acum o sã înțelegem și mai bine apetitul lu’ madam Lukasenko, pardon Galenc(k)o și atracția sa spre bucãtãriile restaurantelor Darina, Cristina etc. (cicã era în control). Modelul sãu preferat ar putea fi chiar Hagi Tudose, « gustã puțin câti puțin și nu stã pi-piron ». Pironul fiind locul unde moldovenii așteaptã trenul. Ar zice ea cã nu stã în vamã. Acolo este Carmen Vamanu, popositã și ea cu trenul din târgul Ieșilor (atentã la sârmã), în târgul FLO(REA)RILOR.

Tot de sorginte moldoveanã, și urcând în douã rânduri pe una din pozițiile cheie ale administrației publice locale este Cornel Brișcaru. Fost secretar al CL, iar apoi director de cabinet al prefectului Ovidiu Natea. Acum rãspunde de treburile juridice ale Parcului Industrial.

De la est de Carpați, mai precis din Lopãtari, județul Buzãu, a venit și Mircea Ungureanu, consilier local de Reghin. Moldovean dupã ãrinți este și fostul vicepreședinte al Consiliului Județean, Ioan Vasluian, ocupant pentru multe decenii a unor posturi cheie în administrația județului. Comunistã și post-comunistã.

Divizia SUD

Dar moldovenii nu au fost singurii care s-au afirmat sau au fost ajutați sã se afirme pe meleagurile noastre. Din Oltenia, mai precis din Fãlcani, județul Olt, a descins fostul secretar de partid Angela Isãroiu, instalatã apoi la cârma Partidului Socialist Democrat, iar apoi, dupã fuziunea cu PDSR, vicepreședinte pe Mureș al social-democraților. Poziție pe care o ocupã și astãzi în cadrul organizației județene a PSD.

Rãdãcini oltenești are, cu toate cã neagã aceastã apartenențã, prof. univ. Constantin Copotoiu, șeful Clinicii de Chirurgie din cadrul Spitalului Clinic de Urgențã, rector al UMF și pânã deunãzi președintele Consiliului de Administrație al Spitalului. Copotoiu susține cã este, de fapt, din mãrginimea Sibiului, iar urme ale sale se regãsesc și în județul Harghita.

Senatorul independent Mihail Antonie a venit în Mureș tot de la sud de Carpați și din dreapta Oltului. Fost director al Distrigaz Nord SA Târgu Mureș, unul dintre liderii liberalilor, Antonie se aflã la o cotiturã în cariera politicã, care îl poate urca sau coborî.

Tot din sud, dar din Muntenia, a descãlecat în Mureș, e drept mult mai târziu, actualul ministru al Sãnãtãții, Eugen Nicolãescu, supranumit mai nou contabilul. Originar din satul Grãdiștea, comuna Comana, județul Giurgiu, Nicolãescu a dovedit același apetit pentru a urca treptele ierarhiei profesionale sau sociale ca și concetãțenii sãi din Sud.

Din Vechiul Regat este originar și actualul director zonal al Petrom, fost director al Sucursalei Mureș a Petrom, Ion Ionițã. Despre cariera lui am putea spune doar cã i se spune Lordul.

Comisarul Gãrzii Financiare, Valeriu Baziotis, este de origine grec de prin pãrțile Dobrogei.

Clanul Toplița

Poate unul dintre cele mai puternice și influente clanuri care au dominat politica ultimilor ani a fost cel al toplițenilor. Dar care nu au rezistat foarte mult în ierarhia publicã. Lucian Savu, fostul director executiv al Direcției Generale de Finanțe Publice, este originar din Toplița. Numit în 2001, Savu a avut o carierã tumultuoasã atât în Finanțe, cât și în plan politic. Acuzat subtil în dosarul finanțiștilor, scos pe linie moartã în PSD, în 2005, Lucian Savu este o palidã copie a ceea ce a fost, întorcându-se la fostul sãu job, auditul, contabilitatea și menținându-se în mediul universitar. Savu nu a fost singurul economist, cu locul nașterii Toplița, ajuns la vârful ierarhiei din Finanțe. Subalterna sa, Nicoleta Milãșan, fostul șef al Administrației Financiare Reghin, s-a nãscut la o zvârliturã de Mureș. Dupã mariajul cu avocatul Sorin Sabãu, dupã ce a fost șef la Trezoreria din Toplița, Milãșan a descãlecat la Reghin. Cu o “domnie” controversatã, timp în care au curs reclamațiile despre modul în care erau ordonate controalele sau erau protejate anumite firme, Milãșan și-a dat de nici o lunã demisia, întorcându-se în Trezorerie. Tot de la granița cu Mureșul a descins și fostul “general” al Inspectoratului de Poliție al județului, chestorul Vasile Cotoarã, acum pensionat. Mandatul sãu a fost caracterizat de tolerarea șpãgii.

Ardeleni, șefi peste mureșeni

Una dintre cele mai interesante categorii identificate rãmâne cu siguranțã cea a ardelenilor, ajunși în posturi cheie în Mureș. Chestorul Ioan Nicolae Cãbulea, inspectorul șef al IPJ, a venit din Alba pentru a face curãțenie în poliția din județ, atât de hulitã din cauza șpãgilor și tolerãrii corupției și corupților. Tot din Alba, mai precis din Blaj, se trage Mihai Popa, directorul Sedcom Mureș SA, unul dintre cei mai activi social-democrați. Liberalul Liviu Pop, consilier local și președinte al fostului Federalcoop, s-a nãscut de asemenea în județul vecin, la Cergãu Mare. Originari din județul Alba, dar din Ocna Mureș, sunt și consilieri locali Tiberiu Mititean (CL Sãrmașu), respectiv Fekete Kovacs Levente (CL Luduș).

Una dintre cele mai puternice enclave este din județul Brașov. Fãrã a-i mai rãscoli certificatul de naștere, pe primarul Dorin Florea îl creditãm ca nãscut la Brașov. Fost președinte al PNÅ¢CD, independent, Florea este acum șef peste pediști. Ex-prefect, acum se aflã la al doilea mandat de primar și se gândește serios la o carierã parlamentarã. Nu mai insistãm asupra mandatelor sale controversate. Brașovean get-beget este și consilierul local al PUNR de Reghin Nicolae Bâzgan, patronul HORA.

Constantin Ștefãnescu, fostul edil al Sighișoarei, în prezent diriguitor peste afacerile fraților Schuster, este originar din Sãcele. Din Fãgãraș a venit Dragoș Popa, președintele TSD-iștilor mureșeni. Sorin Å¢erbea, patronul Salubriserv și a altor câtorva afaceri, este originar din orașul Victoria.

Din Orãștie se trag consilierul local PSD de Târnãveni Danil Stanciu, dar și fostul director executiv al Direcției Județene de Tineret, Doina Å¢intoșan. Tot din Hunedoara, din Lupeni, a venit și fostul senator social-democrat Ioan Nicolaescu, actual cancelar al UMF, șeful Catedrei de bio-fizicã.

Clujul este reprezentat, de asemenea, la vârf senatorul PSD Cristian Georgescu fiind nãscut la Cluj Napoca. Mai modest în funcții politice, social-democratul Alexandru Presecan, altfel un prosper om de afaceri, se trage din Turda.

Din Praid, județul Harghita, a venit Kenesi Ioan, consilier local UDMR în CL Târnãveni. Un alt UDMR-ist, Szalkay Iosif Carol, consilier județean și directorul sucursalei Mureș a Piraeus Bank, a deschis ochii la Bistrița. Medic urolog recunoscut, liberal vechi, actualmente demisionar, dr. Schwartz Ladislau are rãdãcini în Bihor, fiind nãscut la Oradea.

Incursiunea noastrã în locurile de baștinã ale vedetelor noastre locale se oprește aici. Urmãtorul episod în ianuarie 2006.

Edy MÃRCUȘ

Motto : « Cum nu se dã ursul scos din bârlog, țãranul de la munte strãmutat la câmpie, pruncul dezlipit de la sânul mamei, așa nu mã dau eu dusã de la Darina și de la Protecția Pancreasului », Livia Galenco

Show More

Related Articles

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Back to top button
Close