TREPTELE RAIULUI (21)
Pe-un picior de plai, / Pe-o gura de Rai…
Intentia acestui motto ce se repeta la începutul fiecarei trepte este aceea de a aminti cititorilor credinta românilor de la poalele Carpatilor, ca meleagurile noastre sunt un “plai la poarta de Rai”. Frumusetea mereu schimbatoare de la albul zapezilor la albul mugurilor în floare spre aromele fructelor din miez de vara si la covorul auriu al frunzelor zburate de vântul ce se racoreste dinspre ploile tomnatice, acest maret tablou dumnezeiesc l-a cuprins si poetul în slove de neuitat: “De treci codrii de arama, de departe vezi albind // si-auzi mândra glasuire a padurii de argint. // Acolo lânga izvoare iarba pare de omat // Flori albastre tremur ude în vazduhul tamâiet”…Minunate sunt lucrarile Domnului în ograda lumii pe care o iubeste atât de mult încât L-a trimis chiar pe Fiul Sau aici, la noi, cu parinteasca chemare: ACASA, la cerurile vesniciei unde ne asteapta.
Dar acolo nu se poate intra decât cu haina sufletului curata, fara vreo pata a pacatului. Pentru a ne curati constiinta de toate relele trebuie înca sa zabovim la porunca a 6-a din Decalogul Sinait:
Sa nu ucizi pruncii !
Cumplita si dureroasa tragedie, perpetuata si amplificata peste milenii, într-o lume indiferenta la crimele milioanelor de parinti ce-si abandoneaza progeniturile unor “medici” sperjuri ai juramântului hipocratic, în virtutea unei strâmbe “legalitati” si a unui “libertati” fara constiinta. Pe toti cei care participa direct sau indirect la genocidul continuu al lumii actuale îi asteapta urmari morale si spirituale dezastruoase.
Din 1990 numai în România s-au comis anual peste un milion de avorturi, atingându-se cel mai dureros, rusinos si devastator record mondial al unei natiuni sinucigase, a carei populatie a scazut în acest rastimp cu peste 5 milioane de suflete. Asistam cu durere la continuarea nestingherita a tragediei nationale fara ca cineva sa mai îndrazneasca a sugera o cale de îndreptare.
Genocidul pruncilor s-a extins endemic si în alte tari, de pilda în Polonia, unde dupa 1996 numarul avorturilor a ajuns sa depaseasca pe cel al nasterilor, fapt alarmant din perspectiva viitorului demografic al Europei.
Ce înfricosatoare decadere a constiintei omenirii, a parintilor, a “medicilor” profanatori ai principiului sanatatii si al vietii, caruia i s-au angajat a-i servi, si nu în ultimul rând, al legislatorilor si demnitarilor politici, a presei, a întregii societati indiferenta la uciderea pruncilor din România actuala.
În tara noastra exista o exceptie merituoasa, Asociatia Pro Vita fondata de Parintele Nicolae Tanase de la Valea Plopului, unde sute de prunci au fost salvati de la moarte. Dorinta ucigasa a mamelor a fost schimbata în ultima clipa de vrednicul preot, spre nasterea copilasilor, primiti în familiile localnicilor, inspirati de îndemnul crestin al iubirii aproapelui. Astfel, unele case din Valea Plopului de lânga Valenii de Munte si împrejurimi au ajuns a creste peste zece copii salvati, ca pe proprii fii si fiice, alaturi de cei ai familiei, fara sa fi fost înfiati, mamele naturale ale copiilor fiind libere sa vina oricând sa-i vada sau sa-i ia pentru a-i creste chiar ele, atunci când voiesc.
Pretinsele „motivatii“
ale pruncuciderilor
Cu doua mii de ani în urma, la Betleem, mamele se tânguiau cu mare jale când soldatii, din porunca lui Irod, le smulgeau din brate copilasii si îi strapungeau cu sabia; astazi, mamele însele se duc nesilite la mercenarii moderni si îi platesc spre a le smulge din trup vlastarele. Aceste grele pacate aduc mustrari în constiintele patate cu sânge nevinovat, pete ce nu se vor sterge din sufletele întinate decât cu suferinte si dureri asemenea celor patimite de copiii opriti de a trai bucuria vietii daruita de Domnul. “Motivatiile” saraciei si a diverselor greutati nu pot scuza pe nimeni, ci dimpotriva, incrimineaza mai mult, pentru ca am fost asigurati de Mântuitorul lumii: “Asadar, nu va îngrijorati i
spunând: Ce vom mânca? sau: Ce vom bea? sau: Cu ce ne vom îmbraca? Deoarece pe toate acestea pagânii le cauta; ca stie Tatal vostru Cel ceresc ca aveti nevoie de toate acestea; ci cautati mai întâi Împaratia lui Dumnezeu si dreptatea Lui, si toate acestea vi se vor adauga. Nu purtati deci grija zilei de mâine, caci ziua de mâine se va îngriji de ale sale” (Mt 6, 31 – 34)
Conditia lumii aflata în mâna Dumnezeului care îsi conduce lucrarea spre desavârsirea ei, viata vesnica a fiilor reveniti în Împaratie, trebuie deplin înteleasa de om, a carui prima preocupare se cuvine a fi asumarea dreptatii divine în ascensiunea scarii Raiului. La acestea se vor adauga si cele necesare trupului înclinat spre agitatie, îngrijorari cotidiene, împrastiere a mintiii, toate fiind obstacole în discernerea valorilor fundamentale ale vietii. Sa nadajduim cu toata taria în Proniatorul care ne daruieste toate cele de trebuinta: “Toate catre Tine asteapta ca sa le dai lor hrana la buna vreme. Dându-le Tu lor, vor aduna; deschizând Tu mâna Ta, toate se vor umple de bunatati” (Ps. 103)
Avortul interzis prin lege
Conform principiului democratic al libertatii individuale, devenit libertinaj,
natiunile europene au promulgat legalitatea avorturilor, dupa modelul american. Acolo exista o puternica miscare populara, Pro Life (Pentru Viata pruncilor), în continua confruntare cu Pro Choice (Pentru moartea pruncilor). În U.S.A. se desfasoara o puternica si sustinuta campanie de restabilire legala a interdictiei avorturilor, unii dintre senatorii americani având în agenda lor, conform vointei alegatorilor ce-i sustin, proiecte de revenire la normalitatea vietii omenesti, aparata legal înainte de nastere. Astfel, dupa ani de dezbateri publice în presa, studii, conferinte si campanii electorale, în statul Dakota de Sud avortul a fost declarat ilegal, iar doctorii care îl faptuiesc sunt pedepsiti cu cinci ani de închisoare, ca si femeile care avorteaza. Aceasta surprinzatoare si încurajatoare stire difuzata de postul de radio BBC în februarie 2006, trebuie sa fie cunoscuta de noi toti si privita cu atentie si speranta, în conditiile în care Presedintele României Traian Basescu, îngrijorat de scaderea dramatica a natalitatii în tara noastra a îndemnat pe tinerii casatoriti: “Faceti copii !” La conferinta PRO VITA ce s-a tinut vara aceasta (2007) la Manastirea Sfântul Mare Mucenic Dimitrie din Sighisoara, participantii, printre care medici, preoti, profesori universitari, specialisti în sociologie si psihiatrie, au vorbit despre gravele consecinte ale pruncuciderii asupra mamelor care sunt cuprinse de adânci regrete pentru fapta lor. Exista multe relatari ale unor cumplite mustrari de constiinta ce la asalteaza pe mamele ucigase, încât ele îsi pierd definitiv linistea interioara, iar lacrimile si insomniile nu contenesc decât cu ajutorul Domnului dat lor prin duhovnicii Bisericii si Taina Spovedaniei, care le alina zbuciumul interior.
Oricând le este deschisa calea îndreptarii prin marturisirea pacatelor, cât ar fi ele de grave, deci si cel al avortului. Întoarcerea oricarui fiu sau fiica risipitoare este asteptata, dorita si bineprimita de Tatal tuturor, îndelung rabdator, bun, milostiv si iertator. Mii si mii de mame care au revenit la viata curata, la normalitatea moralei crestine, prin nasterea altor prunci în locul celor avortati, afirma cu bucurie cum negurile regretelor sufletesti au disparut odata cu încetarea pacatului marturisit duhovnicului, iar noii nascuti au adus în casele lor Lumina iertarii. Catre ea sa ne îndreptam inimile!
Alexandru Mihail NITA



