Sighișoara se grăbește spre Europa

Cel mai de succes primar PSD din județul Mureș își expune strategia pe următorii trei ani. Dorin Dăneșan, edilul șef al Sighișoarei, continuă cu aceeași forță proiectul ANL, construirea de locuințe pentru tineri, Eurogara, podul peste Târnava. Curtat cu stoicism de unul dintre partidele aflate la guvernare, Dorin Dăneșan preferă să se concentreze asupra problemelor cetății.

Reporter: Domnule Dăneșan, care sunt proiectele de pe agenda dumneavoastră de lucru în ultimele nouă luni, de când ați fost reales în funcția de primar al municipiului Sighișoara?

Dorin Dăneșan: Proiectele pe care mi le-am le-am propus pentru perioada 2004-2008 nu am siguranța că se vor realiza în proporție de 100 la sută. Singurul care am certitudinea că se va realiza este Eurogara. Celelalte, Podul peste râul Târnava, din cartierul Târnava, și zidul fonic nu pot afirma că se vor îndeplini. Aștepăm să vedem programul celor de la guvernare, iar apoi voi lua legătura cu ei, să vedem ce vom face. De fapt, am fost deja la București și am făcut câteva demersuri în acest sens.

Rep.: Vă rog să punctați, pe scurt, ce vizează fiecare dintre proiectele menționate.

D.D.: Podul din cartierul Târnava este foarte important pentru că în următorii 10-12 ani centrul nou al orașului se va muta în cartierul Târnava, fiind singurul loc unde ne putem extinde cu construcțiile. Podul este important pentru că acum accesul în cartier este foarte dificil. Sunt, de fapt, două căi de acces, una deasupra căii ferate, iar una îngustă, pe unde pot circula numai mașinile mici. Ideea de la care am pornit a fost să fluidizăm circulația din zonă. Am făcut acest proiect, l-am prezentat ministrului Mitrea, care a fost de acord. Apoi, zidul fonic are un scop dublu: de a proteja zona împotriva poluării fonice, deoarece calea ferată trece prin mijlocul cartierului Târnava; pe de altă parte, în preajma liniei ferate este zonă verde, sunt mulți copii care se joacă. Zidul ar preveni eventualele accidente. Un al treilea proiect vizează construirea a 160 de locuințe pentru tineri, lipsa locuințelor fiind o problemă peste tot întâlnită în România. Pe lângă cele pe care le-am soluționat până acum, am construit în ultima vreme peste 200 de locuințe. Mai sunt în jur de 500-600 de cereri. Sperăm că le vom soluționa și pe acestea, măcar parțial. Iar rezolvarea problemei este să construim. Eu am încredere în guvernul actual că va înțelege cât de stringentă este problema locuințelor și că ne va acorda tot sprijinul. Și chiar m-aș bucura dacă va accepta un proiect pentru construirea de locuințe sociale. În Sighișoara avem multe cazuri sociale, mulți oameni au locuit în case care fie au fost retrocedate, fie sunt revendicate, iar ei sunt pe drumuri și nu își permit cumpărarea unui apartament.

Rep.: Eurogara din Sighișoara este un proiect foarte ambițios. Deocamdată, jumătate din clădirea Gării este demolată. Ce se întâmplă?

D.D.: Partea de gară care s-a demolat nu face parte din construcția istorică. Este o construcție adăugată. Finanțarea Eurogării nu a fost oprită. Lucrările au fost sistate din pricina frigului, dar ele vor fi reluate curând. Termenul de predare a lucrării va fi amânat totuși cu câteva luni, mai ales că până acum nu s-a făcut nici un decont. Dar finanțarea nu a fost oprită.

Rep.: În ceea ce privește Cetatea din Sighișoara, am înțeles că este în pregătire un proiect pentru reabilitarea acesteia. Dacă acesta va fi viabil, de unde intenționați să obțineți fondurile necesare pentru lucrări?

D.D.: Cetatea este un subiect cu totul aparte în orașul nostru și este o prioritate pentru noi. În ceea ce privește problema reabilitării ei, noi am apelat acum trei ani la guvernul de atunci, pentru a vedea dacă se poate face ceva. Răspunsul pe care l-am primit a fost că pentru a beneficia de fonduri de la bugetul de stat este nevoie de proiecte convigătoare. Aveam la ora aceea câteva proiecte, dar nu suficient de ample și bine documentate pentru a accesa sume mari de bani. Am avut apoi o discuție cu ministrul Transporturilor și Construcțiilor de atunci, Miron Mitrea, și am convenit că trebuie să facem un proiect de anvergură pentru Cetate și trebuie implicate mai multe ministere, cel al Construcțiilor, bineînețeles, cel al Industriilor și Ministerul Culturii și Cultelor. S-a constituit o comisie interministerială, fiecare minister având contribuția sa. Ministerul Culturii trebuia să facă proiectul, bineînțeles cu sprijinul Primăriei Sighișoara, Ministerul Industriilor trebuia să rezolve problema utilităților, iar Ministerul Construcțiilor trebuia să vină cu banii pentru lucrările de renovare a zidurilor, a fațadelor caselor, a turnurilor. Totul a început bine, însă lucrurile au fost tergiversate din cauza proiectului aflat la MCC, care tot timpul avea nevoie de completări, de modificări. Noi am corespondat în permanență cu Corina Lucescu, de la MCC, dar care invoca mereu diferite motive menite să întârzie finalizarea documentației. Primăria, în 2003, a obținut de la Ministerul Construcțiilor 30 de miliarde pentru Cetate, singura condiție fiind predarea proiectului, iar în 2004, 40 de miliarde. Acum, pe la jumătatea lunii aprilie, avem promisiuni de la MCC că proiectul va fi gata. Pentru a obține banii necesari reabilitării Cetății vom lua legătura cu o serie de fundații, dar sperăm că vom găsi înțelegere și la actualul guvern.

Rep.: Biserica din Deal a fost renovată de către nemți, de statul german. Credeți că vor fi interesați să vă susțină financiar și în privința Cetății?

D.D.: Da, cred că da. Noi de altfel ne-am gândit să contactăm în această problemă și statul german. Dar, trebuie ca proiectul să fie gata, ca să putem discuta concret. Pe de altă parte, am ridicat această chestiune și în discuțiile pe care le-am avut cu Klaus Johannis, primarul Sibiului și președintele Forumului Democrat German. Nu cred că vom primi un răspuns negativ din partea autorităților germane. Cu atât mai mult cu cât politica Sighișoarei nu a fost a nici unui partid, ci a fost întotdeauna politica orașului și politica faptelor.

Rep.: Nu e un secret pentru nimeni că Sighișoara a beneficiat de foarte multe fonduri în vechea legislatură mai ales prin mijlocirea ministrului Transporturilor. Cum vedeți lucrurile acum când Miron Mitrea nu mai este ministru?

D.D.: Într-adevăr, Sighișoara a beneficiat de mulți bani, dar pe merit și pe criterii obiective. Sighișoara merită să fie pusă în valoare ținând cont de importanța sa istorică. Iar eu sper că și alți miniștri din actuala guvernare vor gândi la fel și vor sesiza valoarea patrimonială a orașului. Iar eu am convingerea că vom atrage în continuare fonduri către Sighișoara. De altfel, doamna ministru Mona Muscă apreciază mult orașul și și-a exprimat disponiblitatea de a ne susține, în limita posibilităților.

Rep.: Sunt voci care vă acuză că în privința achizițiilor publice ați avea o oarecare preferință către firmele din Târgu Mureș.

D.D.: Este complet eronat. Depinde și despre ce fel de achiziții este vorba, căci lucrările mari din municipiu au fost contractate de către societăți sighișorene, care au participat la licitații.

Rep.: Tatăl dumneavoastră a fost și el edil în Sighișoara. Care ar fi cea mai de preț învățătură moștenită, care vă slujește în funcția pe care o dețineți?

D.D.: Când am candidat pentru această funcție, tatăl meu a considerat că sunt responsabil și matur și nu m-a influențat în nici un fel. Ceea ce mi-a transmis, însă, a fost să am coloană vertebrală și să știu că o dată ajuns în acest loc trebuie să fiu în slujba oamenilor.

Rep.: Rămâneți în continuare membru PSD?

D.D.: Da.

Rep.: Ați fost acuzat că ați făcut bani frumoși din afacerea ANL.

D.D.: Este o glumă. Este adevărat, am ajutat mulți oameni, dar este aberant ca cineva să creadă că aș fi luat bani pentru repartizarea locuințelor. Nu intră în discuție. Iar Mitrea a alocat fonduri, dar numai pe proiecte.

Rep.: Ce ne puteți spune despre Festivalul de Artă Medievală de anul acesta?

D.D.: Primăria va fi organizator și anul acesta, dar dorim ca festivalul să fie organizat de cineva din județ. Dorim să păstrăm evenimentul și beneficiile lui în județ.

A consemnat

Diana SÄ‚CÄ‚REA