Viitorul agriculturii – cooperativa de tip european

Au apărut primele semnale că ne trezim și începem să realizăm acum în condiții de criză, că agricultura poate ajuta substanțial la diminuarea efectelor ei. Am auzit din spusele domnului președinte (ne întrebăm de ce numai acum), a altor conducători, parlamentari și politicieni, faptul că agricultura este capabilă să producă valoare, PIB, locuri de muncă și diminuarea presiunii șomajului, cu condiția să utilizăm ceea ce natura dă României din belșug.

Avem terenuri agricole de o mare diversitate, apă, soare, proprietari de pământ, și nu reușim să ne producem alimentele necesare, apelăm la importuri care au ajuns la 70% din necesar.

Nici un guvern postdecembrist nu a analizat capacitatea agriculturii de a crea bunăstare, unii au considerat bătălia cu agricultura câștigată, au minimalizat efectul negativ al importurilor agricole, așteptând ca de la sine agricultura să se dezvolte și să producă. Au încurajat fuga după câștiguri ușor de obținut prin importul de alimente, au neglijat dezvoltarea agricolă, creând un mare decalaj față de agricultura UE. După aderarea la UE am intrat pe o piață agricolă strict reglementată, avem ferme mici, costuri mari, producții mici și nesigure, fără piață și cu intermediari puși pe câștiguri facile. Transilvania a produs odată cereale pentru necesarul populației din zonă și excedent de lapte, zahăr, carne, in, cânepă, legume, etc, care valorificate aduceau valori, bani în comunele județului.

Privim înapoi și analizăm prezentul atât cât avem nevoie pentru a programa strategia de viitor a agriculturii din Transilvania.

Elementele pe care natura „încă” le pune la dispoziție sunt în linii generale aceleași, apa pare a fi mai puțină și deficitar repartizată, domeniu în care programele naționale și ale UE sunt generoase și asigură fonduri acolo unde fermierii au proiecte de dezvoltare a unor sisteme de irigații cuprinse în „asociații de udători”. Greul în elaborarea strategiei agricole începe când analizăm și răspundem la cei doi piloni de bază a PAC (Politica Agricolă Comunitară), pe care fiecare primar trebuie să-i cunoască și să-i analizeze cu consilieri la nivelul fiecărei comune.

Ca membră a UE, România trebuie obligatoriu să creeze condiții de valorificare a potențialului în fiecare zonă și comună. Populația trebuie să producă și să aibă condiții de viață apropiate de mediul urban.

Toți trebuie să fim conștienți că dezvoltarea agriculturii din Transilvania trebuie să urmeze drumul parcurs de agricultura UE. Să utilizăm metodele și drumul parcurs de satul european, care a reușit să producă, să creeze locuri de muncă și să stabilizeze populația.

Primarul și consilierii locali trebuie să aibă ca principal obiectiv cunoașterea potențialului din zonă și comună, să supravegheze cu seriozitate la comasarea terenurilor agricole, crearea de forme de asociere acceptate de membrii comuni pentru a creea condiții de producție și concurență cu fermele din UE.

Este greu să uităm ferma mică, tradițională, greu, dar nu imposibil, ca acum, fiind țară membră a UE, să creăm condiții de producție specifice comunei europene.

Primarul, consilierii trebuie să-și deplaseze activitatea și preocuparea spre producție, ce putem produce, care sunt costurile, ce proiecte sunt de întocmit și pentru care se poate beneficia de susținerea financiară UE.

Suntem într-o etapă în care o parte dintre politicieni aleargă după voturi, le obțin și timp de patru ani organizează festivaluri, sărbatori și mici investiții, asteptând noile alegeri. Asta în timp ce preocuparea lor de bază ar trebui sa fie reluarea producției agricole, găsirea metodelor acceptate de membrii comunei pentru comasarea terenurilor, identificarea culturilor rentabile pentru comună, a piețelor de desfacere și a modului de valorificare a producției, dezvoltarea școlii și educația locuitorilor din comună, în spiritul fermierului european.

Prima condiție, primarul și consilierii trebuie să creeze un mediu sănătos, lipsit de corupție și prejudecăți, să-i organizeze pe micii proprietari de pământ în cooperative de tip european, care au o vechime de peste 100 ani și pot constitui modele de dezvoltare ale comunei românești.

A doua condiție este, cooperativa de tip european să fie recunoscută de legislație, sa devină o exploatație agricolă care să beneficieze (așa cum au beneficiat și încă beneficiază cooperativele din UE) de facilități fiscale, acces la credite cu dobândă preferențială, într-un cuvânt, forme de ajutor care să încurajeze asocierea.

Asocierea menține proprietatea particulară asupra pământului, ea creează un mod de producție cu costuri și productivitate europeană, desfacere asigurată la prețuri competitive și, în final, o distribuție a veniturilor echitabilă și proporțională cu proprietatea și munca depusă. Asocierea micilor fermieri nu exclude formarea de ferme mari, de exploatații particulare, cu care intră în concurență pe piața produselor agricole, ceea ce ar elimina intermediarii atât de păguboși din agricultura prezentă.

Cooperativa europeană este proprietară de fabrici de zahar, fabrici de prelucrare a laptelui, topitorii de in și cânepă, este o unitate de producție cu statut și reguli de care beneficiază fiecare membru.

Ioan ARMENEAN