Social

Sărbătorile de iarnă, în paginile vremurilor trecute

Presa zilelor noastre abundă în materiale legate de sărbătorile de iarnă, ziarele alocând un spațiu bogat sărbătorii Nașterii Domnului și a Anului Nou. Nu fac excepție nici ziarele din vremuri de mult apuse, printre care și cele mureșene, sărbătoarea Crăciunului fiind amplu reliefată în ziarele din județ ale perioadei interbelice. Am încercat o mică incursiune în ziarele vremii să vedem cum erau reliefate sărbătorile de iarnă, ajutor fiindu-ne arhiva Bibliotecii Județene Mureș.

“Risipa unora și uitarea de cel necăjitâ€

Cel mai vechi ziar în care am găsit date despre sărbătoarea Nașterii Domnului a fost “Mureșulâ€, care în numărul din ianuarie 1923 scria: „Liniște și pace coboare în voi și în casele voastre. Mântuitorul s-a născut și va veni. Fiți gata să-L primiți cum se cuvineâ€. 

În același număr al gazetei găsim o interesantă opinie despre Moș Crăciun și ce ne aduce el. „Dar celor mulți, cari au robotit în trecut, care au sângerat atât și cari duc greul și acum, ce le aduce Moș Crăciun? Ce aduce funcționarilor, ce aduce văduvelor și orfanilor? Mizeria în valuri, scumpetea continuă, lipsa de îmbrăcăminte și lemne, lacrimi în ochi și trista speranță a unui viitor și mai nesigur. Fața lor se va îmbujora de frig și în seara tainică a nașterii se vor simți străini între ai lor. Cel puțin pentru orfani și văduve s-ar fi căzut să se facă mai mult. Risipa unora și uitarea de cel necăjit nu ne dovedește de creștinism, răscolesc nemulțumirile, nasc revoltele. În alți ani se obișnuia și la noi „pomul de Crăciun†al elevilor săraci și orfani, dar acum și asta s-a îngropat. Poate celălalt Moș Crăciun va aduce bineleâ€.

O turmă și un păstor

Aceeași gazetă scria o săptămâna mai târziu cu referire la noul an, 1923. „Nu ne trebuiesc jongleuri abili ci tâlmaci credincioși ai acestui instinct virgin și spontan. Anul trecut (1922) ne-a dat spectacolul deprimant al goliciunii sufletești, a urei sămânțate cu calcul. An nou, dela tine așteptăm să ne înfrățești, să sădești în inimi măntuitorul cuvânt: O turmă și un păstor.â€

Reîntoarcerea pe drumul credinței

Trecem ușor la o altă publicație din perioada interbelică, “Viitorul Mureșului†care scria la 27 decembrie1925 prin Mihai Dragoș:

„După atâta orbecăire prin întuneric, după atâtea tragice experimente, credem că a sosit în sfârșit timpul să ne reculegem și să ne întoarcem spre calea călăuzitoare care s-a aprins acum două mii de ani aproape, în Betleemul Judeei. Fie deci ca amintirea de acum a Nașterii Domnului să însemne în sfârșit  pentru noi toți, reîntoarcerea pe drumul credinței dumnezeiești, nașterea zori noi de viață  după care încă în zadar ne trudim pentru că am uitat unde s-o căutămâ€.

Semnale de alarmă 

Spritul critic era simțit și în aceea perioadă față de cei mai puțin grijulii față de tradițiilor populare, găsit în paginile Gazetei Mureșului în numărul din 25 decembrie 1931. „Regretabil, că frumosul obiceiu de a umbla cu steaua e pe cale de a se pierde cu totul. Copii cari se îmbracă astăzi în Irozi, sunt sunt aproape tot numai copii săraci, iar colindatul cu steaua e considerat tot mai mult ca un lucru cerșetoresc. Adevărat, de altfel, că nu-ți mai prea face plăcere să-i auzi pe colindreții de azi recitând atât de schimonosit și fragmentar, frumoasele colinde și versuri ale generațiilor trecute.â€

Sărbători triste și necăjite

Povara grea a războiului și-as făcut simțită și în ce privește opinia gazetarilor vremii, lucru reliefat și de gândurile exprimate în 29 decembrie 1931 în paginile Gazetei Mureșului. “Sărbătorile Crăciunului au trecut triste și necăjite pentru cei mai mulți, pline de grijă pentru toți. Ne găsim acum pe pragul unui nou an. Cu câte nădejdi este el așteptat de omenirea întreagă. Va aduce el oare  liniște și rânduială între oameni după adâncile zdruncinări cauzate de pe urma celui mai crâncen război care a fost vreodată? Să nădăjduim că așa va fi.â€

Ceasul de reculegere și de odihnă

Facem un salt de un an și ajungem în preajma Crăciunului din 1932, când Gazeta Mureșului scria: “Astăzi, vremurile s-au schimbat. Sub povara greutăților de tot felul, oamenii, luptând din greu cu vitregii fără nume, au pierdut din ceea ce erau altădată. Atmosfera liniștită a căminului de odinioară s-a umplut de sbucium și de asprimi necunoscute. Poate de aceia și Moș Crăciun este anul acesta mai trist și mai puțin darnic. Totuși, sărbătorile vin să ne înveselească, să lumineze bordeiul săracului ca și palatal bogatului și pe deasupra tuturor preocupărilor materiale, să dăruiască sufletelor ceasul de reculegere și de odihnă. Este în măreția acestui dar ceva din taina dumnezeiască pe care oamenii o simt fără s-o înțeleagă, ceva din puterea biruitoare a ceasurilor de înălțare cu care sfintele sărbători alină, mângăie și întăresc sufletul oricăriu credincios.â€

Mesaj de sărbători de la Vasile Netea 

Ajungem apoi la Glasul Mureșului care scria prin Vasile Netea un gând de Nașterea Domnului, chiar în ediția din 25 decembrie 1934.

“Nașterea lui Isus să fie pentru fiecare un prilej de reculegere, de purificare sufletească, de împăcare cu sine însuși și cu lumea, de apropiere de Dumnezeu și de Biserică. Drumul bisericii e drumul mântuirii, drumul păcii, drumul iubirii, drumul lui Dumnezeu. Mergeți pe acest drum și vă veți mântui.â€

În același ziar, tot într-o zi de 25 decembrie a anului 1938 găsim câteva gânduri de Crăciun semnate de protopopul Ștefan Rusu. “Frați creștini. Fiecare se naște, trăiește și moare trupește. Sufletul este nemuritor dacă faptele omului, cât a trăit au fost vii și plăcute Tatălui, Fiului și Duhului Sfânt. Sf. Nașterea Mântuitorului, noului an 1939, Sf. Botez al Domnului Isus, prin bunvestitorul Său Ioan să vă aducă pace, sănătate și bună înțelegere acuma și întotdeauna cu mulți ani de viață creștinească.â€

Recoltă mai îmbelșugată

Urările de bine pentru agricultori nu lispeau în presa vremii, dovadă stau gândurile exprimate de ing. agr. Iacob Rusu în paginile aceluaiși număr al Glasului Mureșului din 25 decembrie 1938.“Dorim ca agricultorii județului nostru să participe în 1939 atât la concursul național al grâului  cât și la concursul național al porumbului în număr cât mai mare. Fie ca Dumnezeu să le încununeze munca istovitoare  a anului 1939 cu o recoltă mai îmbelșugată decât cea din 1938.â€

Mesajul Regelui de Anul Nou

Din ziarele vremii nu lipseau conducătorii națiunii, numărul din 5 ianuarie al Glasului Mureșului publicând pe prima pagină mesajul Regelui Carol de Anul Nou. “Români, în această clipă când începe anul 1939, fiți cu cu ochii ațintiți înainte, fiți cu ochii ațintiți asupra căii de progress și propășire pe care pășește patria, fiecare în sufletul său să regăsească scânteia patriotică care să-l îndemne să fie și el părtaș la această operă de Renaștere Națională. Înalț rugăciunile Mele către Dumnezeul părinților noștri să de-a Țării Mele și Poporului Meu un an în care să piară toate urile, un an în care să nu se vadă decât o desăvârșită unitate în gânduri și simțiri pentru binele patriei. Să ne dăruiască Dumnezeu un an de belșug, de liniște și de pace.â€

Crăciunul înlocuit cu congrese și planuri cincinale

Incursiunea noastră prin ziarele vremii ne aduce la “perioada roșieâ€, unde Crăciunul, Nașterea Domnului, colindele dispar, în locul acestora apar alte momente care să cinstească stăpânirea comunistă. Spre exemplu, dacă e să ne referim la ziarele centrale, pe prima pagină a României Libere din 25 decembrie1955 nu mai apare vreun gând de Crăciun, ci lucrările celui de-al doilea Congres al Partidului Muncitoresc Român. La fel și în numărul din 31 decembrie al aceluiași an, cu speranțe aduse noului cincinal. Nici presa locală nu a fost ferită de astfel de momente, în numărul din 25 decembrie 1958 al ziarului “Steaua Roșie†la loc de cinste este prezentarea aniversării celor zece ani de la înființarea școlii de partid de un an din Târgu-Mureș.

Pilda gazetarilor vremurilor trecute

În concluzie, sărbătorile de iarnă au avut un loc bine definit în publicațiile vremurilor trecute, a perioadei interbelice, mai puțin sau chiar deloc a celor de după instaurarea regimului comunist. Gazetarii acelor vremuri, indiferent că au judecat subiectiv, au dat Crăciunului spațiul cuvenit în paginile ziarelor. Multe din pildele lor sunt la fel valabile și astăzi  de care ar trebui să ținem seama, mai ales că vremurile de azi contabilizează doar sărbători și mai puțin tradiții, care se pierd încet, încet, păstrate doar de cei care apar prea puțin în prin plan în paginile ziarelor dominate de senzațional și nemaipomenit. 

Show More

Related Articles

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Back to top button
Close