Viticultura se reface

Anul 2007 a insemnat schimbari radicale si pentru sectorul viticulura. Pentru ca Uniunea Europeana vrea un vin mai bun, dar mai putin, viticultorii au inceput sa acceseze programele de finantare pentru infiintarea de plantatii viticole, astfel incat strugurii si vinul produs sa fie conform cu cerintele si normele impuse de Uniune.

Comisarul european pentru Agricultura, Mariann Fischer Boel, are de gand sa interzica total adaosul de zahar in procesul de productie al vinului. Producatorii din state precum Austria, Germania si unele regiuni din Franta se opun vehement acestei masuri care in Romania ar afecta doar vinurile de masa, pentru care tara noastra a primit permisiunea de la UE sa adauge zahar.

Pentru Romania masura nu este o surpriza pentru ca, in negocierea acestui capitol, tarii noastre i s-au impus norme mult mai drastice decat celorlalte state europene. Romania nu are voie sa utilizeze zahar in procesul de productie al vinurilor decat pentru vinul de masa si asta nu in orice conditii decat in anii nefavorabili si doar o cantitate de 62 de grame la un litru de vin. Aceasta cantitate de zahar mareste concentratia de alcool cu doua grade. |n urma negocierilor de aderare, din suprafata totala cultivata cu vita-de-vie, Romaniei nu i-au mai ramas decat 200.000 de hectare, cu o productie maxima impusa de sase milioane de hectolitri de vin.

Plantatii europene

Pana in acest moment, doua societati din judetul Mures au primit finantare prin programul SAPARD, la masura 3.1, submasura 0.3 pentru infiintarea de plantatii viticole. Una se afla la Culpiu si este detinuta de Precon care a beneficiat pentru aceasta cultura de vita de vie de o finantare in valoare de 1.669, 92 de mii de euro.

Ce-a de-a doua este situata pe platforma Mica. Este vorba despre o suprafata de 20,61 de hectare, plantatie pentru care SAPARD-ul a oferit suma de 420,77 de mii de euro si care va avea termenul limita de realizare luna martie a anului viitor. |n aceasta perioada au fost realizate lucrarile de ingrijire si intretinere a plantatiei si s-au aplicat filamente care sa directioneze via.

Podgoria Lechinta – Plaiul Viticol Culpiu apartine din anul 2003 societatii Prescon Mures SA, companie care a implementat Sistemul de Management al Calitatii, ISO 9001-2001. “|n trei ani de zile de cand a fost preluata podgoria Lechinta, am realizat foarte multe in zona. Suntem printre singurele firme cu capital integral romanesc care au avut curajul sa investeasca in industria viticola. Pana in prezent investitiile se situeaza in jurul sumei de 500.000 de euro, din surse proprii sau din accesarea unor fonduri SAPARD”, a declarat inginer economist Simona Santa, director comercial Prescon Mures.

Firma de traditie ardeleneasca, Prescon cultiva pe suprafetele viticole pe care le detine si soiuri traditionale romanesti vechi, si anume Iordovana, Feteasca Regala, Feteasca Alba. Alte soiuri de vin care se obtin de pe cele 100 de hectare de vita de vie sunt Blazon de Lechinta – un cupaj foarte reusit intre Feteasca Regala si Muscat Ottonel, precum si Neuburger, Feteasca Regala, Feteasca Alba, Riesling Italian, Portugais Bleu. Obiectivul firmei in domeniul vinificatiei este acela de a obtine vinuri bune, corecte si de calitate la un pret competitiv.

Vitele nobile

Se mai numesc si vite europene, fiind superioare din punct de vedere calitativ vitelor de hibrizi producatori directi. Pana la aparitia filoxerei (sec.19), in toata Europa se cultivau numai astfel de vite, care se inmulteau prin butasi nealtoiti. Dupa aparitia filoxerei, metoda obisnuita de inmultire a acestor vite este altoirea pe vite americane (vite portaltoi), ale caror radacini rezista la atacul acestui primejdios daunator. Numai pe terenurile nisipoase, aceste vite se pot inmulti prin butasi nealtoiti (vite indigene), deoarece in astfel de terenuri filoxera nu se poate dezvolta.

Vitele altoite

Acestea au o longevitate si o productivitate mai mare. Datorita calitatii superioare a strugurilor, aceste vite sunt recomandate cu prioritate pentru a fi cultivate pe langa casa. |n tara noastra astfel de vite au inceput sa fie raspandite incepand din a doua jumatate a secolului XIX, in urma invaziei filoxerei si a bolilor (mana, fainarea), care au distrus viile indigene din podgorii cu o indelungata traditie. Se numesc vite de hibrizi deoarece au rezultat in urma incrucisarii (hybridarii) intre diferite vite americane sau intre o vita Europeana si una Americana. Denumirea de vite direct producatoare provine de la faptul ca soiurile respective se inmultesc prin butasi neostoiti. Hibrizii producatori directi nu sunt atacati de filoxera si rezista mai bine la ger si la boli decat vitele europene. Nu se stropesc, dar calitatea strugurilor si a vinului este inferioara in comparatie cu soiurile nobile (europene).