“Voi fi un primar al tuturor târgumureşenilor”

Rep: Să dezbatem, puţin, bugetul de venituri şi cheltuieli al Primăriei Târgu Mureş…

T.G.: Acest buget, din punctul meu de vedere, suportă multe modificări, nu la puţine capitole. De exemplu, la cheltuieli, capitolul 1 – Cheltuieli de personal, ar trebui introduse câteva reglementări, specifice sistemului privat, cum ar fi: criteriile de performanţă care constau în gradul de realizare a atribuţiilor diferitelor categorii de personal; fişa postului foarte bine definită pentru fiecare angajat. În felul acesta şi retribuţia personalului să se facă direct proporţional cu gradul de implicare şi cu gradul de rezolvare a atribuţiilor de serviciu. Astfel, bugetul rectificat pe 2004 de 36,990 miliarde de lei chiar dacă rămâne neschimbat, prin aceste criterii se poate redistribui în funcţie de productivitatea muncii fiecăruia. În felul acesta îi şi motivezi, iar oamenii mai puţin activi din sistem vor avea, evident, o problemă.

Rep: Dorin Florea insistă pe drumuri uitând alte activităţi cu implicare largă din partea populaţiei…

T.G.: Drumurile sunt, desigur, foarte importante, vom reveni asupra acestui subiect, dar ceea ce e important pentru mine sunt tinerii. Astfel, observ că la capitolul 4.4 Cheltuieli pentru tineret, se alocă doar 600 de milioane de lei pentru un an întreg, practic contravaloarea unui xerox, prevăzut tot în buget.
Rep: Ce rubrică din buget aţi modifica?

T.G.: Asta depinde foarte mult de priorităţile Primăriei. Dar, nu mi se pare normal ca o administraţie publică locală la nivel de reşedinţă de judeţ, să nu aibă nici o finanţare externă care, sigur, poate fi garantată de stat şi atunci la capitolul 10.2 din buget nu figura o liniuţă echivalentă cu zero, ci anumite sume care în alte Primării din alte judeţe nu au lipsit în nici unul dintre ani. Şi ar mai fi multe de spus despre buget mergând pe anexele BVC.

Rep: Timp de 4 ani, a existat o majoritate UDMR în Consiliul Local şi un primar român, care nu s-au înţeles niciodată. Ce vă faceţi dacă situaţia se repetă şi în cazul dumneavoastră?

T.G.: Paradoxal, dar este adevărat şi vă spun de ce. Populaţia Târgu-Mureşului, astăzi, este structurată astfel: 50,35% români, 46,67% maghiari şi restul alte naţionalităţi. Dacă în 2000 ca şi în 2004 dealtfel, românii merg toţi la vot situaţia ar fi cea normală – Consiliul Local ar fi majoritar românesc. Dar ideea este alta. Nu faptul că unii sunt maghiari şi alţii români constituie o problemă, ci că nu există proiecte şi programe care să intereseze toate părţile şi atunci neexistând acţiuni cu larg consens apar disputele, divergenţele şi discuţiile interminabile care au frânat Târgu Mureşul timp de 14 ani în calea firească a dezvoltării.

Rep: Şi totuşi, dacă veţi avea 13 consilieri UDMR …

T.G.: Probabil nu vor fi 13 că vor fi mai puţini datorită reducerii numărului de consilieri de la 25 la 23, dar ca să vă răspund la întrebare, vă spun că mă voi înţelege cu ei, cu siguranţă, pentru că am avut, am şi voi avea întotdeauna o disponibilitate şi răbdare pentru comunicare şi dialog. Voi propune şi voi elabora întotdeauna proiecte şi programe care să mulţumească pe majoritatea târgumureşenilor, pentru că voi fi, o spun răspicat, un primar al tuturor târgumureşenilor. Şi nu doar la nivel de declaraţii demagogice şi populiste.

Rep: Dorin Florea a investit fonduri semnificative doar în elemente vizibile pentru cucerirea electoratului: drumuri, parcuri şi mai nou trotuare. Care este părerea dvs. faţă de strategia primarului?

T.G.: Vreau să vă spun un lucru care ne doare pe mulţi dintre locuitorii oraşului, şi să vă contrazic spunându-vă că nu aveţi dreptate. Târgu Mureşul nu este compus doar din cartierele Tudor, Dâmbu, Aleea Carpaţi şi Centrul istoric al oraşului unde, cât de cât, s-a mai făcut câte ceva, dar şi asta cu mari rezerve la capitolul calitate, durabilitate şi preţ. Târgu-Mureşul are în componenţa sa cartierul Mureşeni, fostul Mureşeni Sat, Podeni, Remetea, Beşa, 22 Decembrie ieşire spre Reghin, şi altele unde nu s-a făcut nimic sau aproape nimic. Acolo sunt probleme cu drumurile, străzile, nu există în unele zone canalizare sau sistem de apă. Nemulţumirile sunt multe în aceste zone. Este absolut strigător la cer ca supărarea acestor oameni să fie aşa de mare încât să se gândească şi să se intereseze chiar, dacă este posibil ca fostul sat Mureşeni să se desprindă de Târgu Mureş şi să devină din nou comună! Şi atunci, în asta putem avea şi un răspuns de ce comunele limitrofe oraşului Târgu Mureş au mari reţineri de a deveni suburbii ale Municipiului.

Rep: Aţi fost vădit iritat de relaţia Primăriei cu cultele religioase, nu vi
s-a părut normal ca acestora să li se aloce doar 1,5 miliarde de lei, buget pe un an de zile. Care sunt în opinia dvs. priorităţile Primăriei în relaţia cu bisericile?

T.G.: În primul rând trebuie făcută o analiză a tot ceea ce înseamnă lucrări începute şi neterminate la nivelul tuturor cultelor religioase din Municipiu. După această analiză, împreună cu reprezentanţii acelor biserici să se stabilească priorităţile imediate, care nu mai pot suporta amânări. Apoi, proporţional cu reprezentativitatea acelui cult, să se aloce din bugetul local suma aferentă. Dar nicidecum, nu dintr-un buget de 1,5 miliarde, ci din unul comparativ cu al altor municipii reşedinţă de judeţ din ţară. Acesta ar trebui să se situeze la circa 30 de miliarde de lei. În felul acesta facem exact ceea ce aşteaptă enoriaşii acestor culte, care de altfel sunt şi principalii contribuabili la bugetul local. Mă doare sufletul, şi sunt sigur că nu numai pe mine, să tot construim la biserici şi catedrale în acest oraş din ’90 şi până astăzi, ele nefiind terminate nici măcar pe exterior, iar municipalitatea să fie absentă amintindu-şi de acestea doar de Sfintele Sărbători de Paşti şi Crăciun, sau în anii electorali.