Zbor deasupra unui cuib de Cuci

Situată între două oraşe, comuna Cuci ar trebui să fie o aşezare dezvoltată şi care să profite din plin din beneficiile care se datorează apropierii de Luduş şi Iernut. Însă nu e chiar aşa. Idei menite să îmbunătăţească situaţia comunei sunt, dar din păcate rămân în faza de proiect sau sunt doar în faze incipiente.

“De ce să cheltuim banii publici pentru introducerea apei potabile, dacă vine Banca Mondială şi ne face pe gratis? Mureşul a fost ales ca judeţ pilot în programul de îmbunătăţire a stării comunelor aflate în apropierea oraşelor. Pentru Cuci acest proiect este avantajos, ne aflăm între două oraşe mari şi sigur vom beneficia de acest proiect”, a declarat Ilie Şuta, primarul comunei. Se pare că introducerea apei potabile în gospodării nu se încadra între proiectele primăriei, deoarece nici măcar un studiu de fezabilitate nu s-a făcut. La canalizare, la fel. După cum spune primarul comunei, “dacă nu e apă potabilă de ce să ne mai batem capul cu canalizarea?” Numai că lucrările necesare pentru introducerea canalizării, sunt mult mai ample şi mai costisitoare. Aşa că o să se ajungă în situaţia în care sunt şi alte câteva comune, adică cu cişmelele stradale în faţa caselor, dar fără posibilitatea de a introduce apa în gospodărie, în lipsa canalizării oamenii investind în decantoare individuale pentru epurarea apei menajere.

Noroi cât vezi cu ochii
 
În ultimii ani în Cuci nu s-a făcut mai nimic. Singurele proiecte care s-au finalizat sunt cele legate de drumurile comunale. Însă nu în totalitate. Drumul care leagă Lechinţa de Dătăşeni a fost pietruit, iar asfaltarea drumului ce leagă Cuci de Petrilaca este un proiect declarat eligibil de Sapard, dar deocamdată fără surse de finanţare. În schimb drumul ce străbate Petrilaca a fost atât de degradat încât “nu puteam să punem piatra până nu am dat cu buldozerul

noroiul de pe stradă. Nu se mai putea circula”, a declarat primarul comunei. Însă au mai rămas suficiente drumuri care, practic sunt invadate de noroi deoarece întreţinerea lor lasă de dorit. Aşa este şi cazul drumului ce leagă drumul naţional de Primărie. De fapt toată situaţia este un fel de cerc vicios pentru că drumurile sunt întreţinute cu balast, iar peste minim un an acesta este atât de degradat încât se pot începe din nou lucrările. Bineînţeles, calitatea lucrării va fi de aceeaşi proastă calitate, altfel nu se poate explica termenul scurt în care acestea se degradează.

Primărie revendicată
 
Cei de la primărie nu au excelat în nici un fel, de fapt nici primăria ca atare nu este într-o situaţie prea bună. Clădirea primăriei este revendicată din 1997. “De fapt noi suntem de acord ca să cedăm clădirea. Este mult prea mare pentru o Primărie iar costurile pentru utilităţi sunt mari. Cel care revendică imobilul este în Germania. Nu a fost de acord cu varianta despăgubirii deoarece banii i-ar fi primit eşalonat, şi pentru el nu era deloc convenabil. În plus avea toate şansele să primească imobilul, deoarece în cartea funciară este trecut numele proprietarului şi nu figurează ca proprietate a statului. Însă şi noi vrem să ieşim din această clădire, şi am căzut de acord ca numai după ce găsim o nouă locaţie s-o evacuăm. Deja am găsit o clădire care ar putea fi noul sediul al primăriei. Imobilul aparţine unui cetăţean care locuieşte în Cluj, dar a fost de acord să vândă imobilul primăriei. Momentan clădirea nu este locuită, este într-o stare destul de degradată, dar o mică reabilitare ar fi suficientă. Dacă totul merge bine, în doi ani primăria s-ar putea muta în noul sediu”, a afirmat primarul. Problema e că în imobilul vechi mai funcţionează dispensarul şi o bibliotecă. Dacă pentru Biblioteca Comunală s-a găsit o variantă de mutare (în incinta Căminului Cultural, deşi trebuie menţionat faptul că şi acesta se găseşte într-o situaţie jalnică şi trebuie renovat), pentru Dispensarul Comunal nu s-a găsit un nou sediu, dar situaţia nu pare să deranjeze pe nimeni. Cel puţin deocamdată.

Un vis frumosÂ…

Agricultura reprezintă principala sursă de venit, deoarece industria încă lasă de dorit. Doar câteva firme merită menţionate SC Est Poliuretan, SCPL Iernut, SC Spicul, în rest sunt doar afaceri familiale. Totuşi primarul consideră comuna Cuci printre comunele fruntaşe la încasări. “Numai de la SC Est Poliuretan am încasat anul trecut 170 milioane de lei.

Veniturile proprii ale comunei pe anul 2003 au fost de 922 milioane de lei, iar de la CJ am primit 952 milioane de lei. Pe 2004, deocamdată, ni s-au promis 899 milioane de lei la care se vor adăuga probabil şi rectificările”, a punctat primarul comunei. Baza rămâne însă agricultura. Pe lângă aceasta, numeroşi săteni şi-au găsit locuri de muncă în cele două oraşe vecine, iar unii fac naveta chiar şi la Târgu Mureş. Mulţi lucrează şi la termocentrala de la Iernut, şi se pare că în curând va fi nevoie de forţă de muncă deoarece va intra într-un proces de modernizare.

Un punct turistic forţat

În viitorul apropiat comuna se vrea şi un punct turistic. Astfel va mai apărea încă o sursă de venit. Cei de la Primărie vor să transforme un poligon şi râul Mureş în puncte de atracţie turistică. În fiecare an numeroşi pescari se perindă prin aceste locuri deoarece aici apele Mureşului sunt bogate în peşte. În plus, la capitolul obiective turistice se pot înscrie şi câteva clădiri declarate monumente istorice. Astfel este şi vechea Biserică Ortodoxă ce datează din 1736, sau câteva morminte vechi care de altfel merită văzute.
Ceea ce trebuie menţionat drept un aspect pozitiv este construirea unei Biserici Ortodoxe. Înălţarea acesteia a început în 1994, iar acum este în faza de finisare.
Comuna Cuci mai are suficiente probleme de rezolvat. Tactica în expectativă pe care o adoptă cei de la conducerea primăriei nu este tocmai una sănătoasă şi nu va aduce prosperitatea la care se viseazăÂ…

Până în jurul anului 1964 majoritatea populaţiei din satul Cuci era maghiară. Însă după inundaţiile care au afectat satele Dătăşeni şi Orosia, unde populaţia era majoritar română, aceştia s-au mutat la Cuci, pentru ca acum situaţia să se inverseze, astfel că aproximativ 80 la sută din locuitori sunt români, şi doar 3 la sută sunt maghiari. După cum spune şi primarul “a fost o migrare spectaculoasă a populaţiei în aceşti ani.”

“Cu banii primiţi de la CJ nu poţi să supravieţuieşti dacă nu eşti descurcăreţ. În plus fără proiecte nu poţi face nimic”.

“Mai doresc să candidez pentru încă un mandat deoarece am început nişte lucruri pe care nu le-am terminat. Nu promit nimic, dacă sătenii vor considera că sunt un bun primar mă vor vota, sau nu. Am fost şi rămân cu PSD. La alegerile din 2000 am avut mulţi contracandidaţi, de la fiecare partid cu excepţia PNL. Deocamdată în mod oficial nu am încă contracandidaţi.” (Ilie Şuta)