Sânger, numele tău e dezastru!

Primul lucru care se face remarcat încă de la intrarea în comuna Sânger este sărăcia şi mizeria care dau peisajului un aspect degradant. Case sărăcăcioase, câteva bodegi pe post de magazine iar ca mijloc de transport căruţa. Doar în mod excepţional se poate zări un autobuz sau o maşină. Comuna pare pierdută în meandrele timpului, la sute de ani depărtare de lumea civilizată. Nici nu e de mirare, deoarece nici cei de la Primărie nu îşi dau deloc interesul pentru viitorul comunei.

Despre industrie nu se poate vorbi. Nici măcar o societate nu poate fi zărită pe raza comunei. “Nu avem societăţi comerciale. Nu ştiu de ce n-au venit, probabil că nu au fost interesaţi de această zonă”, a declarat Traian Lechinţan, primarul comunei. Dar asta nu înseamnă că
s-a încercat atragerea diferiţilor investitori. Primarul nu pare să-şi dea interesul pentru binele comunei şi mai degrabă se complace cu situaţia. În condiţiile de faţă agricultura şi creşterea animalelor reprezintă baza. După cum spune primarul “terenurile au fost cultivate în proporţie de 100 la sută şi nu sunt probleme în această direcţie. În plus şi subvenţiile constituie un ajutor pentru săteni, iar valorificarea laptelui reprezintă o sursă sigură de venit.” Practic pentru săteni agricultura reprezintă singura sursă de venit, căci locuri de muncă nu sunt, iar unii săteni nici măcar de ajutor de şomaj nu beneficiază. “Niciunde nu se mai fac angajări. Mulţi au rămas fără locuri de muncă şi nu toţi beneficiază de ajutor de şomaj”, a spus primarul comunei. Nici nu e de mirare situaţia deplorabilă a comunei. Şi grozăviile nu se opresc aici.
Noroc cu finanţările

Deocamdată, în comună nu s-a introdus apa potabilă, despre canalizare nici nu poate fi vorba, iar drumurile sunt pline de noroi. Sunt însă studii de fezabilitate şi proiecte, unele fiind declarate chiar eligibile. Pentru introducerea apei potabile s-a făcut un studiu de prefezabilitate, comuna fiind asociată într-o microregiune cu câteva comune vecine (Tăureni, Zau de Câmpie, Valea Largă şi Miheşu de Câmpie), iar proiectul a fost depus la Sapard. Şi aici se opreşte totul, şi probabil că situaţia va rămâne în stadiul actual, mai ales dacă ne ghidăm şi după interesul pe care îl acordă primarul acestei probleme. “Cumva se va finaliza şi acest proiect, probabil prin CJ. Nu ştiu sigur”. Deci situaţia nu este deloc roză, iar concluziile se pot trage fără prea mari dificultăţi. Interesant este faptul că la capitolul drumuri Primăria comunei a pus mâna pe o finanţare tot din partea Sapard. Sunt sume destul de generoase având în vedere faptul că se vor asfalta toate drumurile comunale. Costurile se ridică la un milion de euro, iar proiectul a fost aprobat deja. Se pare că Sânger este o comună norocoasă, deoarece finanţările nu opresc aici. Acum doi ani s-a construit şcoala din Cipăieni prin finanţare din partea Băncii Mondiale. Despre modul în care primarul a reuşit să pună mâna pe astfel de finanţări sunt serioase semne de întrebare, având în vedere şi contextul altor comune, care abia dacă reuşesc să beneficieze de o finanţare modestă.
Un primar fără ambiţii

Deşi, practic, singura sursă de venit a Primăriei o reprezintă sumele venite din partea CJ, primarul afirmă că se descurcă cum pot şi nu au alte pretenţii. Veniturile proprii se rezumă însă doar la taxele şi impozitele pe imobilele aparţinând sătenilor şi care sunt insignifiante. În ceea ce priveşte venitul total al Primăriei, precum şi sumele primite din partea CJ pe anul 2003 primarul nu a putut da date concrete. “Momentan contabila este plecată. Ea ştie care sunt sumele pe care
le-am primit din partea CJ. Vă pot spune însă că din sumele primite
ne-am descurcat cum am putut.” Cât de bine s-au descurcat cei de la Primărie se reflectă în aspectul satului care totuşi nu este de invidiat. De fapt satul arată dezastruos, probabil în concordanţă cu bugetul. Însă primarul se lamentează singur. “Dacă ni s-ar acorda un buget mai mare, probabil că am vrea şi mai mult şi am considera că nu este suficient.” Cu o asemenea atitudine cu siguranţă nu se va ajunge departe şi probabil că în viitorul apropiat comuna se va transforma într-un cătun.
Scapă cine poate

Nici nu e de mirare faptul că trei sate care încă aparţin de comuna Sânger vor să formeze o nouă comună. Este vorba de satele Cipăieni, Pripoare şi Vălişoara. Se pare că aceste sate au constituit înainte de 1968 o comună, pentru ca mai apoi să fie integrate în comuna Sânger. “Anul trecut în iunie s-a organizat referendumul, dar n-au venit suficienţi săteni, aşa că s-a organizat un al doilea referendum la sfârşitul anului trecut. Faptul că Cipăieni va deveni comună va fi în favoarea sătenilor deoarece aceştia nu vor mai trebui să se deplaseze la Sânger pentru a-şi rezolva problemele”, a considerat primarul.
În rest viaţa satului decurge în ritmul monoton şi sărăcăcios. Nimic nu tulbură liniştea aparentă a satului. Câteva bodegi funcţionează pe post de magazine şi de curând a început construcţia unei Biserici Catolice care face notă discordantă cu casele sărăcăcioase din jur. În rest linişte. Fără ambiţii, fără forfotă, fără speranţă.

“Sunt la al doilea mandat. Până în 2000 am reprezentat PD, dar după alegeri am trecut de partea PSD. Aşa am crezut eu de cuviinţă. La alegerile anterioare am avut 12 contracandidaţi. Nu am promis nimic oamenilor şi totuşi m-au ales. Şi acum am să candidez şi voi păstra aceeaşi tactică.”
(Traian Lechinţan)