12 ani de probațiune în România

Sistemul de probațiune din România împlinește 12 ani de la înființare marți, 3 septembrie, aniversare ce a fost consacrată prin Ordinul Ministrului Justiției nr. 1959/C din data de 29 septembrie 2011. „Acest reper temporal marchează intrarea serviciilor de probațiune în sfera instituțiilor din sistemul de justiție din România și recunoaște înființarea acestei instituții sub coordonarea Ministerului Justițieiâ€, a precizat Monica Adriana Florian, consilier de probațiune responsabil PR în cadrul Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Mureș.

1873, anul de naștere al probațiunii

Potrivit acesteia, istoria probațiunii începe în anul 1873 când eliberarea infractorilor sub o formă de supraveghere ca alternativă la pedeapsa cu închisoarea, s-a aplicat pentru prima dată în statul Massachusetts din SUA. „Răspândirea probațiunii în alte state din SUA dar și în Europa a luat calea „imitației†și „difuziuniiâ€. Astfel, în Marea Britanie modelul american de probațiune a fost „adus†prin intermediul lui Vincent Howard iar consacrarea legislativă a probațiunii a avut loc în anul 1887.  Cronologic, probațiunea ca instituție s-a răspândit în perioada 1873-1911 în următoarele state: Massachusetts, Michigan, Noua Zeelandă, Australia, Belgia, Canada, Luxemburg, New York, Portugalia, Franța, Norvegia, Germania, Elveția, în cinci cantoane, Olanda, Bulgaria, Danemarca, Connecticut, California, Suedia, Italia, Marea Britanie, Spania, Ungaria și Grecia. Începând cu anii 60 probațiunea și-a început activitatea în aproape toate statele europeneâ€, a subliniat Monica Adriana Florian.

Istoria probațiunii în România

De asemenea, consilierul de probațiune responsabil PR din cadrul Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Mureș a oferit și câteva repere ale istoriei probațiunii în România, țară în care prima instituție de drept penal material care a anticipat apariția probațiunii a fost cea a liberării condiționate, consacrată legislativ în anul 1874. „În 1936, prin Codul lui Carol al II-lea – Codul penal de la 1936 – s-au introdus instituțiile juridice ale mustrării, închisorii corecționale, detenția simplă și libertatea supravegheată ca aplicabile minorilor care săvârșiseră fapte penale și răspundeau penal. Codul penal din 1968 prevedea pentru adulți suspendarea condiționată a executării pedepsei și liberarea condiționată a condamnaților care au executat o parte din pedeapsă și au dat dovezi temeinice de îndreptare a conduitei. Reeducarea persoanelor condamnate prin muncă s-a instituit în România printr-un decret emis în anul 1977â€, a arătat Monica Adriana Florian. 

După anul 1989, prin legi succesive de modificare și completare a Codului penal, în țara nostră au fost instituite și alte măsuri și sancțiuni comunitare dintre care cea mai importantă a fost suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, în 1992. „Procedura acestei sancțiuni parcurge două etape: aplicarea pedepsei cu închisoarea și apoi suspendarea executării ei cu impunerea anumitor măsuri și obligații pe care condamnatul trebuie să le respecte ori să le îndeplinească pe durata unui număr de ani, denumit termen de încercare. În ceea ce privește dezvoltarea probațiunii în România un rol important l-a avut fostul ministru al Justiției, Valeriu Stoica, care a promovat spre adoptare Ordonanța nr. 92/2000 privind organizarea și funcționarea serviciilor de reintegrare socială și supraveghere, fosta titulatură a serviciilor de probațiune. În acest context putem aminti și alte personalități din România care și-au adus contribuția la dezvoltarea sistemului de probațiune: col. Marin Bucur, fost comandant al Penitenciarului Arad care a inițiat experimentarea unor elemente de probațiune la Arad și col. Silvestru Bochiș care a coordonat un centru experimental de probațiune în Româniaâ€, a precizat Monica Adriana Florian.

Centre experimentale finanțate prin PHARE

„Probațiunea în România a debutat prin crearea în perioada 1996-2000 a unsprezece centre experimentale, cele mai multe dintre acestea fiind finanțate prin fonduri PHARE, aflate sub coordonarea tehnică a Serviciului de probațiune din Ministerul Justiției. Rezultatele foarte bune obținute în centrele experimentale au condus către o a doua etapă în dezvoltarea sistemului de probațiune și anume crearea cadrului legislativ și a infrastructurii la nivel național.â€

Monica Adriana Florian 

Atribuțiile servicilor de probațiune, în creștere

„Importanța serviciilor de probațiune în sistemul justiției penale este în creștere de la an la an, iar dacă încercăm să privim spre viitorul acestei instituții prin prisma Noului Cod penal, putem cu ușurință să realizăm amploarea și importanța misiunii pe care serviciile de probațiune o vor avea. La modul sumar, putem aminti că atribuțiile serviciilor de probațiune vor crește ca număr dar și ca importanță pe toate cele trei niveluri: în relația cu instanța – lărgirea sferei persoanelor pentru care se elaborează referate de evaluare, în comunitate – extinderea activității de supraveghere și la alte categorii de persoane: cele liberate condiționat, cele față de care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei și minorii față de care s-au dispus măsuri educative și în penitenciar – participarea la lucrările consiliului educativ organizat la nivelul centrelor educative și al celor de detenție.â€

Monica Adriana Florian