2010 – Anul Împăcării la Târgu Mureș

Anul 2010 va fi considerat anul împăcării la Târgu Mureș. Asta deoarece autoritățile locale doresc să marcheze evenimentele din martie 1990 prin realizarea unor manifestări culturale, care să arate solidaritatea socială și etnică din județul Mureș.

În cadrul unei mese rotunde, săptămâna trecută, autoritățile locale mureșene și reprezentanții instituțiilor culturale au pus pe tapet o serie de idei care ar putea fi incluse în calendarul evenimentelor culturale din 2010. Anul viitor este anul în care vom vorbi deschis despre revenirea la stabilitate, prin transmiterea unui mesaj multicultural, multietnic. Prin promovarea valorilor culturale prezente în județul Mureș, promotorii acestor manifestări doresc ca Târgu Mureșul să devină capitala culturală a României. Au fost puse pe tapet cauzele pentru care se dorește marcarea acestui eveniment, dar și unghiurile din care ar trebui privite și tratate în viitor relațiile interetnice din județul Mureș. Reprezentanții instituțiilor culturale prezente au contribuit cu idei de realizare a unor evenimente culturale, idei ce vor fi prelucrate de un grup de lucru al Consiliului Județean și care vor fi incluse într-un calendar al evenimentelor din 2010. De asemenea, pentru demararea acestui proiect se dorește atragerea atenției Guvernului pentru o serie de programe, dar și pentru ca în următorii trei ani să se investească în capitala culturală a României. Scopul final al proiectului este atragerea turiștilor străini și, totodată, prin intermediul acestora, relansarea economică a turismului mureșean. “Prin intermediul acestui proiect dorim să marcăm anii în care am reușit să revenim la stabilitate, dorim să transmitem un mesaj multicultural, multietnic. Dorim să arătăm că în zonă este stabilitate, că este posibil să vină capital străin, european, iar noi cei care trăim în această zonă, trăim în prietenie, înțelegere reciprocă. Aici trăim laolaltă români, maghiari, sași, țigani, chiar și evrei. Sunt convinsă că dacă ne facem remarcați vor veni turiști în zonă și vom reuși să relansăm acest segment al economiei, turismul. Merită să construim anul 2010, bugetele noastre, ale instituțiilor de cultură, să chemăm alături de noi Instituția Prefectului, Guvernul României, să dăm un mesaj pozitiv nu numai despre județul Mureș ci despre România în general”, a declarat președinta Consiliului Județean Mureș, Lokodi Edita. Aceasta a adăugat că în calendarul evenimentelor va fi trecută deja prima acțiune derulată de CJ Mureș și anume Ziua Porților Deschise la Consiliul Județean în ultima sâmbătă a fiecărei luni, începând cu această lună. Astfel, publicul va avea acces să viziteze incinta Palatului Administrativ.

Un liceu Ghandi la Târgu Mureș

Propuneri pentru marcarea solidarității dintre etnii au venit din toate părțile. Pe lângă evenimentele culturale ar trebui acordată atenție școlilor, deoarece la clasele primare există ore de istorie, iar copiii ar putea de mici să fie duși în instituțiile culturale ale altor etnii, să învețe din cultura lor. De asemenea, o carte de vizită pentru Târgu Mureș ar fi și crearea uni liceu Ghandi, după un model patentat deja în Ungaria, la Pecs. “Ar trebui să avem un liceu Ghandi așa cum există la Pecs, dedicat formării unei elite intelectuale a romilor, fără a exclude bineînțeles posibilitatea altor persoane, aparținând altor culturi, de a fi elevii acestui liceu. Ce importantă carte de vizită ar fi acesta pentru Târgu Mureș. Ce important ar fi ca romii să nu mai fie cei de la urmă și să poată participa la competițiile dintre licee, la festivaluri, să fie și ei pe picior de egalitate, să se mândrească că au un liceu!”, a declarat Smaranda Enache, președinta Ligii Pro Europa.

Antologie bilingvă de poezie

Pentru a crea un an al împăcării vor trebui puse deoparte prejudecățile, resentimentele, suspiciunile și făcut cât mai mult loc încrederii reciproce, respectului reciproc. Propunerea venită din partea lui Nicolae Băciuț, șeful Direcției de Cultură Mureș, prevede editarea unei antologii bilingve de poezie “Ceasul de flori”, cu autori români și maghiari, realizarea unei tabere de pictură, “Culoare fără hotare”, cu participări ale tuturor celor cu talent, dincolo de orice etnie, finalizată cu o expoziție, organizarea unei conferințe despre valorile patrimoniului mureșean “Istorie, artă, credință”, continuată cu un tur la cele mai importante monumente istorice din județ, organizarea unor întâlniri literare cu scriitorii români și maghiari, sub genericul “Orașul poeziei, poezia orașului”. “Aș crea o componentă și pentru limba maghiară la concursurile de creație intrate în tradiția orașului: “Credo”, concurs de poezie religioasă, “Romulus Guga” și “Serafim Duicu”. Iar noua sală de mini expoziții “Deisis” ar putea găzdui, alternativ, expoziții personale ale artiștilor mureșeni români și maghiari. Cultura poate fi un bun mediator al împăcării. Apoi, mai e nevoie de calitate, de cultură, de ținută, care să fie la înălțimea ideii, să n-o compromită, să n-o banalizeze”, a precizat Nicolae Băciuț.

Elevii implicați în activități culturale

Având în vedere că elevii sunt creatori de frumos, propunerea venită din partea conducerii Bibliotecii Județene Mureș vizează editarea unei cărți scrise de copii români și maghiari cu titlul “Abecedarul prieteniei româno-maghiare”. “Cel mai bine se exprimă copii. Ar fi util să-i provocăm, să-i invităm să se exprime în cadrul unor proiecte desfășurate la Biblioteca Județeană, care să-i aducă mai aproape de cultură. Am putea organiza de două ori pe lună o serie de activități unde copiii să se poată exprima cultural chiar dacă sunt români sau maghiari. Copiii sunt și creatori de artă, de picturi, și am putea edita un album cu picturi realizate de copii români și maghiari”, a propus Liliana Moldovan, director interimar Biblioteca Județeană Mureș. Filarmonica de stat ar putea organiza săptămânal de joia până duminica, concerte unde să invite artiști de mare clasă din toate țările, de toate etniile, pentru ca mureșenii să se simtă într-un an al împăcării. De asemenea, ar fi ideale susținerea de concerte în toate localitățile mureșene, așa cum în acest an au fost într-o serie de biserici, de toate religiile. Teatrul Ariel a propus punerea în scenă a unor piese de teatru, unde protagoniștii să fie atât copiii români cât și maghiari.

Folclorul reunește etniile

Ansamblul Artistic Mureșul a salutat ideea acestui proiect, propunând o serie de spectacole împreună cu tinerii amatori de folclor din județ. “Ținând cont de popularitatea de care se bucură spectacolele noastre și știind că sunt în județ formații de amatori și tineri am putea să facem spectacole folclorice în care să se regăsească toate etniile. De asemenea, îmi manifest dorința încă de anul trecut de a realiza un festival multicultural, la care să participe formații atât din județ cât și de peste hotare”, a declarat Iosif Boantă, director Ansamblul Artistic Mureșul.

Datoria societății civile (POZA PAȘCAN)

“Cred că este momentul să creăm cadrul necesar. La răspântia acestor culturi, română, maghiară, germană să reușim să avem o nota de pozitivism pe care să o transmitem tuturor. Conflictualitatea și conflictul care au ajuns în stradă ne duc mult în urmă și, județul Mureș a fost de multe ori privit cu rezerve din această pricină și chiar și acum delegațiile care vin, marii oficiali ne întreabă dacă aici nu sunt probleme etnice, dacă oamenii se înțeleg etc. Trebuie să depășim împreună aceste aspecte și eu cred că este datoria societății civile să vină cu soluții, cu propuneri, iar noi sa fim cei care creăm cadrul pentru a se manifesa în acest sens în anul împăcării”, a declarat Marius Pașcan, prefectul județului. “Eu cred că în momentul de față nu avem probleme etnice în județul Mureș. Avem probleme legate de sărăcie, probleme economice. Tot împreună va trebui să trăim, români, maghiari, țigani, germani și alte etnii, cu care a fost binecuvântat acest județ. Și din punct de vedere turistic județul Mureș are o grămadă de atuuri, iar din punct de vedere cultural avem o istorie, avem ce arăta din punct de vedere al operelor de artă, al creațiilor culturale și de aceea va trebui să le valorificăm nu în spirit separatist, ci pur și simplu împreună”, a mai spus Pașcan.

“Să dăm o șansă artiștilor” (poza Radescu)

“Intenția mea și a colegilor mei a fost să încercăm să oferim prin cultură o dimensiune puternică și accentuată pentru că acolo unde armele tac, muzele vorbesc. Să impunem abordarea strategică din punct de vedere cultural al municipiului și a zonei. Cred că este factorul care ar putea determina interes, să devină municipiul Târgu Mureș un loc de refugiu și o platformă de exprimare pentru artiștii din străinătate. Dar cred că acest lucru nu se poate face fără a ne asuma la toate nivelurile această opțiune. Să alocăm puținele resurse către serviciile culturale, să dăm o șansă artiștilor, orașului să înflorească. Să dăm o șansă concetățenilor noștri de a-și îmbunătăți calitatea vieții”, a susținut Vlad Rădescu, directorul Teatrului Național.

Reunirea resurselor (poza Gasparic)

“Avem instituții culturale sub patronajul Ministerului Culturii, instituții culturale sub patronajul Consiliului Județean, dar și instituții culturale sub patronajul Primăriei. Mi-am dat seama că avem mult mai multe resurse dacă am începe un dialog minim și bazat mai ales pe managementul instituțiilor culturale, pentru că eu cred că toți locuitorii acestui oraș intră în afacerea aceasta cu câte ceva. Așa s-a născut ideea de a purta un dialog între aceste instituții culturale. Cei care merg la bibliotecă vizitează și muzee, merg și la teatru. Trebuie sa ajutăm societatea civilă să se întărească și să genereze aceste acțiuni, precum și instituțiile statului, orașului, ministerului trebuie să se implice în aceste activități”, a precizat Gasparik Attila, rector al Universității de Arte din Târgu Mureș.