Spitalul bolnav

Lipsa acută de fonduri şi-a lăsat amprenta pe “starea de sănătate” a spitalului de la Sighişoara

Mai toate spitalele din judeţ se confruntă cu probleme. Nici Spitalul Municipal Sighişoara nu  se simte prea bine. Clădirea este veche, reparaţiile pe care le necesită sunt numeroase, iar cheltuielile pentru utilităţi înghit o grămadă de bani. Pe lângă aceste neajunsuri a mai apărut una, eterna poveste cu retrocedările. După 10 ani de procese finalul nu e deloc fericit.

Cu ce să începem? Cu starea jalnică a clădirilor, cu aparatura veche, care abia face faţă cerinţelor, cu lipsa banilor, cu problemele legate de licitaţiile electronice pentru achiziţionarea de medicamente şi reactivi sau cu cele legate de retrocedări. Să le luăm pe rând.
Clădirea (sau mai bine zis clădirile) datează din 1896. Spitalul este construit în sistem pavilionar. În total sunt cinci constucţii. În clădirea centrală funcţionează chirurgia, medicina internă şi cardiologia. Lângă aceasta găsim terapia intensivă şi, mai nou, secţiile de psihiatrie şi neurologie. Separat este clădirea în care sunt internaţi pacienţii cu boli infecţioase. Alta găzduieşte pediatria, farmacia şi compartimentul administrativ. Imobilul ce găzduieşte obstretica şi ginecologia este ceva mai “nou”, datând din 1910, dar un mare dezavantaj: este situat destul de departe de restul spitalului. Intervin cheltuieli mari, legate de transportul pacienţilor internaţi aici, deoarece analizele pot fi făcute doar în spital.
Vechimea spitalului este mare, iar renovări ale faţadei nu s-au făcut. În schimb interiorul este acceptabil. Reparaţii şi renovări s-au făcut în ultimul timp, dar cum clădirea este veche, mereu apar probleme. Problemă mare e cu banii. Anul acesta Primăria nu a contribuit deloc. “Conform ultimelor normative, Primăria şi Consiliul Local trebuie să includă în bugetul său de cheltuieli, sume pentru întreţinere şi investiţii pentru spital. Însă anul acesta nu am primit fonduri, deoarece instituţiile mai sus amintite au în aplicare alte proiecte în derulare iar bugetul nu este suficient de generos. Unul din aceste proiecte este construirea de apartamente destinate cadrelor medicale. În acest fel dorim să atragem medici pentru că spitalul are nevoie de ei” a declarat Florin Buicu, directorul general al spitalului.
În ultimul timp s-a redus şi numărul de paturi, dar şi de personal. “Aici primim bolnavi şi din alte judeţe, cum ar fi Sibiul, Alba, Braşov sau Harghita. Spre exemplu, anul trecut din 12500 de externări 8 la sută erau pacienţi din afara judeţului Mureş” a afirmat directorul spitalului. În ciuda acestui fapt, numărul paturilor este în scădere. Dacă în 2000 erau 440 de paturi, la ora actuală mai sunt doar 329. Personalul nu este nici el suficient, spitalul funcţionând cu un deficit de 10 la sută, în sensul acesta.
Colac peste pupăză, spitalul se confruntă şi cu datorii uriaşe. Valoarea acestora se ridică la 23,5 miliarde de lei. Cei din conducerea spitalului spun că principala sursă a datoriilor o reprezintă evaluarea incorectă a zilei de spitalizare. Pentru o zi de spitalizare CJAS decontează suma de 290 de mii de lei, iar necesarul este de 470 de mii de lei (această sumă fiind calculată pe anul trecut, pe 2003 suma fiind mult mai mare).
Medicamentele şi reactivii, sau mai bine zis lipsa lor, reprezintă încă o mare problemă. De multe ori, nici o firmă nu participă la licitaţie, toţi fiind descurajaţi de problemele financiare din sistemul sanitar. În plus, aparatura de laborator este veche, iar surse de sponsorizări şi donaţii nu se prea arată la orizont.

“A trebuit retrocedat”

De curând Spitalul Municipal a pierdut o clădire. Este vorba de fostul sediu al neurologiei şi psihiatriei. Clădirea “Spitalului de nervi”, cum este cunoscut printre sighişoreni, a fost revendicată încă din 1990, de cei 12 urmaşi ai fostului proprietar. Şi au avut succes. Din iunie 2003, în urma hotărârii judecătoreşti, au intrat în posesia clădirii. Conform legii, instituţiile de interes pubic nu se retrocedează, dar de data aceasta legea nu s-a putut aplica. Statul a fost din nou depăşit de situaţie. De fapt, secenariul seamănă cu ceea ce s-a întâmplat la Sovata, (care şi-a pierdut policlinica), deoarece în ambele cazuri pe cartea funciară a rămas numele proprietarului, imobilele nefiind trecute în proprietatea statului. În aceste cazuri nu se mai poate face nimic…

“Pentru anul 2003 am primit din partea CJAS suma de 59,1 miliarde de lei. Din această sumă 45 de miliarde sunt necesari pentru salarii, iar restul rămân pentru cheltuielile de materiale, medicamente şi utilităţi. Suma acordată nu acoperă decât 6 luni, în cealaltă jumătate a anului mergem pe datorii. Am solicitat o suplimentare a bugetului, dar încă nu am primit nici un răspuns” a declarat Florin Buicu, directorul spitalului.

Am strâns cureaua”

“Pentru a mai putea face ceva economii am redus din suma alocată pentru alimente. Am făcut deci economie la hrană dar nu este un fapt îmbucurător. Am fost obligat să o fac” a afirmat directorul spitalului.