Mica şi marile probleme

Odată cu distrugerea industriei chimice de la Târnăveni, marea majoritate a localnicilor din comunele învecinate au rămas fără locuri de muncă. Singura lor şansă a fost, atunci, agricultura primitivă. Ď A fost şi a rămas pentru că de treisprezece ani nimic nu s-a schimbat în comuna Mica, nici măcar primarul Ď În schimb, pe zi ce trece oamenii sunt din ce în ce mai săraci.

Iată în ce se caracterizează mai nou sărăcia în comunele româneşti. Dacă un primar care este şi vicepreşedinte PSD reuşeşte să facă din drumul judeţean Târgu Mureş-Râciu, drum naţional, şi să-l reasfalteze în totalitate, aici, la Mica, Consiliul Judeţean alocă fonduri pentru repararea a 800 de metri de şosea. 800 de metri de reasfaltare şi nu de reconsolidare şi asfaltare, aşa cum ar fi normal pe această şosea. Este vorba de porţiunea de drum dintre Cerghid şi Mica. Dar s-o luăm încet.
Dealurile de aici, pentru că nu au fost terasate şi lucrate corespunzător, au început să alunece. În ultimii treisprezece ani tot drumul a fost pur şi simplu distrus. “Toată porţiunea asta de aici,  cât vezi cu ochii era dreaptă atunci când eram eu fecior. Dar pentru că nu s-a lucrat aşa cum trebuie alunecările de teren au distrus şi pământurile şi drumul”, ne-a povestit un localnic. Acum patru ani s-a câştigat un proiect Sapard pentru refacerea completă a acestei porţuni de şosea de către Consiliul Judeţean. Lucrarea a fost imediat licitată, dar degeaba. În stadiul în care se aflau lucrările acum patru ani aşa sunt şi acum, adică la început. Astfel că din puţinii bani pe care CJ i-a alocat anul acesta drumurilor Mica a primit un miliard pentru reasfaltarea unei porţiuni de 800 de metri, respectiv în jurul intersecţiei dintre drumul,Ungheni- Târnăveni şi Bălăuşeri-Târnăveni.

Hoţie la drumul mare

Şeful de echipă de la Drumuri şi Poduri Mureş, Szekaly Istvan,de altfel şi consilier local la primăria din Mica, a declarat că “Această lucrare nu va ţine mai mult de doi ani”. Adică nemţii mai au şi acum drumuri de pe vremea lui Hitler şi noi, în 2003, executăm asfaltări pentru doi ani de zile.
Cealaltă problemă este consolidarea acestui drum. Fără lucrări de consolidare, după două viituri, pământul de sub asfalt dispare. Iată răspunsul lui Virag Gyorgy legat de această problemă:  „Dacă ar depinde numai de mine aş raşcheta toate drumurile judeţene şi le-aş face din nou, dar fără bani nu poţi lucra. Un kilometru de şosea costă 1,2 miliarde, iar eu după ce îmi plătesc datoriile faţă de lucrările de anul trecut rămân cu 12 miliarde. Şi n-o să mai repet greşeala făcută până acum: adică să lucrez pe promisiuni. Sunt prea bătrân pentru aşa ceva şi nu mai am mult din acest mandat”. Ei bine, urmând acest procedeu se vor îmbogăţi în continuare doar cei care au staţii de asfaltare pentru că se fac lucrări pentru doi ani de zile. De exemplu din această cauză, Kapusi, de la staţia din Periş, lucrează zi noapte şi tot ce se produce este cărat de camioane în două-trei ore. Perdanţi? Tot noi. Un lucru e clar: în felul acesta nu vom avea niciodată drumuri.

Apele îi izolează pe cei din Ceuaş

Mica şi satul Ceuaş sunt legate între ele doar printr-un pod care, atunci când cresc apele Târnavei este impracticabil. În primul rând este nevoie de o consolidare a ambelor maluri ale Târnavei Mici şi în al doilea rând de un nou pod. Pentru ambele necesităţi au fost depuse proiecte, dar încă nimic. Cu lucrările de consolidare s-a ajuns doar undeva după Târnăveni, în zona Adămuşului. Adică unde s-a început. Pentru pod s-a depus un proiect la care încă nu s-a primit nici un răspuns. Este un lucru vital deoarece oamenii din Ceuaş, în cazul în care sunt inundaţii, rămân izolaţi.

Apa potabilă şi ea în fază de proiect

Există un proiect de finanţare pentru introducerea apei în toate comunele părţii de jos a Târnavei Mici, adică de la Bălăuşeri şi până în judeţul Alba, proiect pe care cei de la Direcţia Apelor au spus că-l vor demara anul viitor. “Telefon avem, dar apa şi cablul TV ne lipsesc”, a declarat unul din consilieri. Încă un lucru de care se plâng localnicii sunt paznicii de noapte. Se fură destul de mult şi nimeni nu îşi ia responsabilitatea pazei în comună, în sensul că atunci când primăria solicită ca paznicul să răspundă pentru ce se fură, nici unul nu acceptă slujba. Iar fără acest acord poate dormi liniştit toată noaptea.

Situaţia satelor din comună

Satul cel mai bogat este Şomoştelnic, pentru că aici aproape toţi sunt angajaţi la gaz. Au staţii de comprimare, de reglare a presiunii şi chiar de extracţie. În aceaşi situaţie este şi Deajul. Un sat în totalitate ţigănesc aici, ocupaţia de bază fiind producerea cărămizilor “ţigăneşti” prin arderea lutului. Acum majoritatea lucrează în Iugoslavia la hamei. Se pare că avem şi noi de învăţat câte ceva de la ei, respectiv uşurinţa cu care se deplasează şi se adaptează în orice colţ de lume. În rest, începe sezonul balurilor de struguri. Distracţie plăcută.

Anul acesta Consiliul Judeţean a avut 12 miliarde alocate pentru reparaţii de drumuri judeţene. Adică bani pentru 10 kilometri de şosea. Trebuie să vă menţionăm că judeţul Mureş are peste 700 de kilometri de drum judeţean.