Branding Transilvania

Asociația pentru dezvoltarea turismului “ASTUR” Mureș AGROM-RO, Institutul de Prognoză Economică al Academiei Române, Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru TRACK EUROPE -UK, Universitatea Valahia Târgoviște – Departament ECR România, Grupul Multidisciplinar pentru Dezvoltare Durabilă MDD ANOTEC – Spania, Uniunea Federală a IMM-urilor din Germania, Asociația Club “Și noi putem reuși”, Aeroportul TRANSILVANIA Târgu Mureș, cu implicarea de specialitate a Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor, au organizat în perioada 1- 4 noiembrie 2006, la Hotel DANUBIUS din Sovata și în aula Livezeni a Universității Petru Maior, o conferință internațională deschisă. Tema aleasă, de actualitate extremă a ost “Cercetări aplicative pentru o dezvoltare durabilă în România, Perspective Europene, Transporturi, Turism, Mediu”. De asemenea, a fost organizată și o dezbatere interactivă pe tema “Oportunități de dezvoltare durabilă în context european”.

Manifestarea organizată s-a dorit a fi un prilej de schimb de idei și de experiență cu specialiști din Europa, de găsirea unor proiecte proiecte de dezvoltare durabilă, identificarea surselor de finanțare, cunoașterea problemelor și soluțiilor legate de realizarea și implementarea proiectelor, structurarea unor echipe dornice să elaboreze și să implementeze proiecte în spațiul european românesc al transporturilor aeriene , turismului și mediului.

Asta fost ceea ce s-a dorit. Ce s-a realizat însă, a fost mai presus de așteptări. Toată lumea a fost de acord că întâlnirea internațională a fost mai mult decât un schimb de idei seci. Pentru prima dată s-a vorbit deschis despre problemele pe care societatea românească le întâmpină în realizarea acestor deziderate cât și despre soluțiile viabile și concrete pe care le avem la îndemână. Turismul care dorim să se practice în România, va avea impact asupra “consumatorilor de vacanțe” doar dacă vom ști să oferim ceea ce ei doresc. Avem de partea noastră misticismul și exotismul locului, care îmbrăcate într-o faină promoțională adecvată, va face din această zonă un adevărat paradis turistic.

Ce avem de partea noastră?

În primul rând frumusețea nepoluată a regiunii. Avem apoi apele minerale și balneoclimaterice. Mai avem linia îngustă de cale ferată pe care trenulețul va putea circula din nou spre deliciul turiștilor. Tot aici mai sunt castele, cetăți, biserici gotice, așezări medievale, avem Valea Mureșului și a Gurghiului. Avem animale sălbatice în libertate. Toate oportunitățile pentru dezvoltarea unui turism ecologic sunt la îndemâna noastră. “trebuie făcută o infuzie de relații de muncă, de conlucrare și posibilitatea diseminării valorilor locale. Un turist satisfăcut, atrage după el, alți 10 noi turiști”, a fost părerea unanimă a participanților la această conferință internațională. “Vin, mă distrez, mă bucur de ceea ce oferă zona și respect locul”, ar putea fi sloganul turistic al Transilvaniei. Pentru că unanimitatea a funcționat perfect pe tot parcursul întâlnirii și ideea generală desprinsă în urma discuțiilor a fost că avem nevoie în primul rând de branding.

Brandul Transilvania

Atunci când străinii aud de România, știu de copiii din orfelinate, de hoți, de corupție, țigani, economie subterană, pericol, și alte asemenea sperietori de turiști. “Dar atunci când întrebi pe cineva ce știe de Transilvania, reacția este diferită. A, Transilvania, este un loc mistic, exotic, periculoasa țară a lui Dracula, este intrigantă. Aveți deja o imagine pe care doar trebuie să o recreați în fața Europei. Sună simplu, poate ideea nu va fi agreată de toată lumea, dar e important. UE are banii. Accesul se poate face, dacă aveți cheia potrivită. Trebuie să vă întrebați carte este visul vostru. Unde vreți să fiți peste cinci ani. Să aflați cum puteți ajunge acolo. Ce e sigur e că este nevoie de multă muncă”, a spus Steig Lotberg reprezentantul Uniunii Federale a IMM-urilor din Germania, unul din invitații de marcă ai conferinței.

Ca extra branding a fost adusă observația conform căreia femeile transilvănene au cel mai frumos și curat ten din Europa. Un asemenea turism care are la bază tentația frumuseții și a sănătății este foarte posibil pentru că și în acest caz natura a avut din nou grijă de noi. Avem minele de la Praid, Avem lacul Ursu, nămoluri terapeutice, ape minerale de toate soiurile și categoriile posibile. Trebuie doar voință și răbdare. Pentru că europenii nu vor da năvală decât atunci când testele efectuate în laboratoarele europene le vor confirma efectele terapeutice pe care noi le știm deja. “Avem 1/3 din resursele de apă minerală ale Europei, înconjurate de munți vulcanici pe o distanță de 75.000 de km pătrați. Asta înseamnă peste 4000 de izvoare catalogate, din care zilnic peste 6 milioane de litri curg pe câmp. Deși pare ciudat acest lucru este în parte bun pentru că sărurile minerale din ape îmbogățesc pânza freatică. Din cercetările și observațiile făcute în teren, am observat că în valea Gurghiului, caii trăiesc peste 40 de ani. La această vârstă mai sunt încă înhămați la căruță. Tot aici s-au văzut și vânat cele mai grozave trofee de animale sălbatice. Există o bogăție incredibilă a hranei și a apei. Apele minerale din Transilvania sunt cuprinse în această strategie de dezvoltare durabilă pentru Transilvania. Este marele potențial în domeniul resurselor balneare accesul la ele fiind practic nelimitat”, a spus profesorul și scriitorul Costa Ioan.

Baza viitorului turismului, Aviația

Tot mai mulți turiști, aleg să se deplaseze dintr-un punct în altul, pentru confort și pentru scurtarea distanțelor ca timp, cu avioanele. Din acest punct de vedere aeroporturile trebuie privite ca un catalizator al afacerilor. Turiștii și investitorii au nevoie de ele. Despre dezvoltarea în viitor a aeroporturilor din țară și în special despre principala poartă aeriană a țării, a vorbit Vlad Marțian, directorul aeroportului Henri Coandă. Deja primii pași au făcut pentru că acest aeroport are astăzi două terminale noi, și în viitor se dorește extinderea pistelor și a dotărilor de la 770 de hecrate cât ocupă azi, la 1400. Dar asta înseamnă probleme de acceptabilitate din partea locuitorilor. În România există 17 aeroporturi și se mai dorește deschiderea a încă două la Brașov și în sudul Bucureștiului. “Sunt puțin îngrijorat pentru că în seara asta l-am invitat pe Vlad la Cină. Și asta în Transilvania…” a glumit Howard Scaite, un mare iubitor al Transilvaniei, reprezentantul companiei SC AKTIROM Consult SRL. Acest englez conservator nu este reprezentantul unei linii aeriene, dar susține necesitatea dezvoltării liniilor aeriene în Transilvania. În special a celor Low cost. “Turiștii englezi ajung greu în România. Se îmbarcă la Leeds sau la Londra, ajung la București, apoi la Târgu Mureș și apoi cu autocare în restul Transilvaniei. În acest timp, până ajung la destinație, fac drumul până la New York sau Johannesburg. Trebuie creată posibilitatea zborurilor low cost, “point to point” adică “punct cu punct” pentru ca și din acest punct de vedere Transilvania să fie dorită. Astăzi pentru nunii Europa se termină la Varșovia. Trebuie să promovăm Transilvania. Un turism curat, ecologic, pur, este tot mai mult întâlnit pe agenda de vacanță a turiștilor sătui de supertehnologizata lor lume. Transilvania este exact ce își doresc ei. Dacă le creăm posibilitatea să ajungă ușor aici, viitorul va fi bun pentru toți”, a adăugat Howard Scaite.

Această întâlnire internațională te tema turismului durabil a debutat la Târgu Mureș, pentru ca lucrările celei de-a doua zile să se desfășoare la hotelul Danubius din stațiunea Sovata. Seara s-a încheiat cu o cină de gală oferite de gazde în salina de la Praid. Ultima zi s-a derulat pe Valea Gurghiului, un loc impresionant prin sălbăticia și frumusețea naturală a locului. Și a mai căzut și prima ninsoare din această iarnă. Au fost îndeplinite toate premisele pentru ca un lobby pentru viitorul turismului în Transilvania să înceapă să fie făcut pe baze reale. Nu pe vorbe ci pe realități văzute de invitații europeni. Dar pe lângă ei, toți cei prinși în infrastructurile românești din domeniu trebuie să treacă la fapte. Infrastructură, acces rapid la locurile de destinație, internet…cam la asta se referă cerințele turiștilor în materie de tehnologie. În rest, natura a avut grijă de toate.

Eugenia KISS