Explozia caselor ilegale

Zeci de case s-au ridicat în tot judeţul fără autorizaţii de construcţie. Unii beneficiari au mers chiar până acolo încât au renunţat şi la întocmirea vreunui proiect. Platoul Corneşti din Târgu Mureş este unul dintre cele mai elocvente exemple. Sau cel al hoţilor din Bărdeşti. Sau al suburbiei care se înalţă la Corunca. La fel se întâmplă la Reghin, pe drumul spre Breaza,  la Luduş, în cartierul situat între calea ferată şi E60, cunoscut în popor ca al hoţilor sau la Sovata. Iar atunci când proiectele s-au întocmit, vă reamintim ce-au ieşit: aberaţii.

Una dintre cele mai edificatoare aberaţii se situează la numerele 39-41 de pe strada Corneşti, unde un “zid de foc” înalt de câţiva metri acoperă ferestrele locuinţei vecine. Anul trecut, familia Andonie s-a trezit chiar la intrarea în casă cu zidul de foc al vilei vecinilor, familia dr. Petre Suciu. Cine a fost de vină, familia Andonie care şi-a amplasat ilegal vila, legalizată doar prin instanţă, şi care nu a respectat nici proiectul iniţial? Sau familia Suciu, a cărui proiect de casă poartă semnătura arhitectului şef al Primăriei Târgu Mureş, Angela Kovacs, care a fost cercetată inclusiv pentru acest proiect de Poliţie şi Parchet? Iar cum fără avizul pompierilor, e greu de crezut că asemnea dezastre arhitectonice s-ar fi construit, nici autorizaţiile de construcţie nu sunt tocmai legale. Doar dacă nu s-a apelat la niscaiva material de ungere. Nu e mai puţin adevărat că majoritatea construcţiilor care s-au edificat pe Platoul Corneşti nu au respectat proiectele iniţiale, doar că funcţionarii din cadrul Serviciului de Urbanism îşi fac şi ei cum ştiu treaba. Adică prost.

Anca Sărdan de la Serviciul de Urbanism a avut la ultima şedinţă de Consiliu Local Târgu Mureş o ieşire cel puţin curioasă. Într-un stil demn de perioada ceauşistă, ea a motivat incapacitatea funcţionarilor din Primărie de a descoperi ilegaliştii din construcţii: “nu putem face acest lucru decât dacă ne informează cetăţenii”. Adică să devenim nişte turnători.  În al doilea rând îi reamintim distinsei că art. 24. al.1 din Legea 453/2001 prevede: “organele de control… ale primăriilor au obligaţia de a urmări respectarea disciplinei în domeniul autorizării executării lucrărilor în construcţii în cadrul unităţilor lor administrativ-teritoriale…”.
 
Sighişoara 

La Sighişoara toată “flora” Primăriei, de la viceprimar şi până la consilierii locali, este lovită de amnezie totală, dar şi de eschivări de tot soiul atunci când se pune problema construcţiilor ilegale. Ca să nu mai vorbim de primarul Dorin Dăneşan care, nici până în ziua de azi, nu a catadicsit să răspundă solicitărilor ZIARULUI de Mureş privind furnizarea unor informaţii cât mai exacte vizavi de această problemă. Clar, ceva este putred şi la Sighişoara. Iar “putregaiul” l-am detectat, culmea, în inima Cetăţii Medievale. În 2001, Ballarotti Vittorio, cetăţean italian cu domiciliul în Sighişoara a executat, fără autorizaţie de construire, lucrări de extindere a locuinţei la monumentul istoric situat în strada Cojocarilor nr. 11, înscris în lista Monumentelor Istorice la poziţia 27B0368 “Casa Durutya – Ebner – sec. XVII”. Şi pentru că Primăria i-a dat nas, construcţia a prins vertiginos proporţii, Ballarotti demolând chiar un zid al Cetăţii pentru a-şi turna placa de beton. Potrivit “canoanelor”, acţiunea italianului constituie infracţiune, iar conform art. 21 paragraf 1 lit. a din Legea 453/2001, aceasta se pedepseşte cu închisoare de la trei luni la trei ani sau cu amendă de la un milion la 50 de milioane de lei. Pentru Ballarotti cuvântul “amendă” a însemnat o sumă infimă: 10 milioane de lei, pe care Primăria Sighişoarei a aplicat-o în urmă cu doi ani mai mult de ochii lumii, alături de invitaţia de depunere a documentaţiei necesare pentru intrarea în legalitate. Iar asta a fost tot. Se pare că italianul a plătit bani serioşi unor persoane cu funcţii importante din cadrul Consiliului şi Primăriei, altfel nu ne putem explica de ce şi la ora actuală, “sfidătoarea” construcţie tronează încă în mijlocul Cetăţii, tot pe picior de ilegalitate, fără ca Primăria să mai ia vreo măsură în acest sens.

Pentru aleşii locali ai Sighişoarei, problema construcţiei ilegale din strada Cojocarilor reprezintă, în funcţie de interes, un subiect delicat şi sensibil. “În urmă cu trei ani s-a întâmplat acest lucru. Eu nu mai eram pe atunci primar. Îmi aduc aminte că, Comisia de Sistematizare a dispus un ordin de demolare a construcţiei de pe Cojocarilor care nu prezenta autorizaţie în acest sens. Nu mai ştiu ce s-a întâmplat. Nu îmi aduc nici măcar aminte care era denumirea firmei respective” a declarat C-tin Ştefănescu, consilier local.
Sorin Savu, viceprimarul sighişorenilor, a afirmat puţin distrat că are un… lapsus puternic: “Nu îmi aduc aminte despre ce firmă este vorba. Era o construcţie ilegală. Nu ştiu dacă mai există în prezent sau a fost demolată”.

Moda ilegală: cabane

Continuăm cu casele de vacanţă care au explodat pe Valea Mureşului (Stânceni, Sălard, Lunca Bradului, Andreneasa, Răstoliţa, etc) sau la Câmpu Cetăţii, un cerc mai exclusivist. Dacă pe Valea Mureşului, disciplina se pare că mai face casă bună cu legislaţia în construcţii, în comuna Eremitu, haosul este la el acasă. Astfel, în perioada 1990-2002 s-au edificat în satul Câmpu Cetăţii peste 100 de case de vacanţă. Printre ele se numără şi cele ale unor nume sonore ale politicii şi afacerilor târgmureşene: Frunda Gyorgy, Szentgyorgy Istvan, patronul Pensiunii Ana, Erdely Laszlo, etc. Multe aparţin însă unor afacerişti de dincolo de Tisa. Pentru a avea imaginea plenară a ilegalităţilor halucinante comise de-a lungul şi de-a latul comunei Eremitu, consemnăm următoarele: primăria din localitate a eliberat în 12 ani 46 de autorizaţii de construcţie. Restul sunt ilegale. Dintr-un simplu motiv: autoritatea locală nu şi-a făcut treaba, prin neeliberarea titlurilor de proprietate. Iar acum este aproape imposibil de reconstituit terenurile pe vechile amplasamente. Interesante rămân două aspecte: ilegaliştii continuă să-şi plătească conştiincioşi impozitele pe clădiri, iar Primăria a mai amendat ici-colo, dar nu a demolat nici o construcţie sau nu s-a sinchisit să înceapă vreun proces penal împotriva ilegaliştilor. Iar în buna tradiţie a protocolului PSD-UDMR, eu nu mă leg de primarii tăi, tu îi laşi în pace pe ai mei. Adică, Prefectura, Consiliul Judeţean şi Inspectoratul în Construcţii tac. Mâlc.

Garajiada

Flagelul garajelor ilegale amplasate pe toată raza judeţului în locuri neautorizate, inclusiv în parcuri continuă să rămână o problemă. Serviciul de Administrare a Domeniului Public şi Privat din cadrul Primăriei Târgu Mureş, coordonat de Angela Roşca, dă din colţ în colţ de câte ori vine vorba de garaje. Consilierii UDMR, Kirsch Attila şi Raduly Levente au făcut mai multe interpelări pe această temă, dar răspunsurile au fost evazive. Aşa că întrebăm şi noi: garajele de pe strada Grapei, construite o parte pe trotuar au autorizaţie de construcţie? Dar cele ridicate pe strada Narciselor 14B pe spaţiul verde? Dar cele de pe Gloriei, amplasate pe un teren care alunecă? Faceţi, domnilor urbanişti, o plimbare pe străzile Gh. Marinescu, Făget, Cibinului, Cutezanţei, poate veţi găsi construcţii fără certificat de urbanism şi fără sesizarea cetăţenilor!
Aceeaşi situaţie se înregistrează şi la Luduş de unde ni s-a transmis că există cazuri flagrante de încălcare a disciplinei în construcţii. Pentru a vă da un singur exemplu: 12 garaje, construite pe o anumită stradă nu sunt autorizate nici până în ziua de astăzi. Totuşi, Primăria Luduş a încasat impozitele, deşi ştia că garajele sunt neautorizate şi sunt edificate pe un teren proprietate privată. De ce nu au fost demolate cum prevede legea?

Dan Gliga, Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public şi Privat într-o adresă către CL: “Au fost legalizate prin acte de acceptare, toate garajele construite ilegal şi analizate prin hotărâri de consiliu la termenul la care şi-au îndeplinit obligaţiile fiscale prevăzute în aceste hotărâri fiind emise un număr de peste 1500 de acte”.

Kolozsvari Zoltan: “Cel mai indisciplinat serviciu din Primărie este cel de Autorizări”.

Dezastru la sate

În mediul rural, 56 de construcţii erau neautorizate la sfârşitul anului 2002 şi depăşeau perioada de doi ani de la execuţie. În mare parte, neautorizarea era cauzată de nerezolvarea situaţiei terenurilor pe care clădirile erau edificate. Astfel de paralelisme legale au fost sesizate de inspectorii în construcţii la Bogata, Stânceni, Gorneşti, Gurghiu, Ogra, Sângeorgiu de Mureş, Tăureni, Sânpaul.  Situaţia nu s-a schimbat.

Balastierele lucrează tot la negru

Anul trecut la un control complex al ITMR Miercurea Ciuc toate firmele verificate nu aveau autorizaţie de construcţie. Deşi au fost amendate, societăţile lucrează în continuare ilegal. Poate dacă le reamintim, se vor trezi şi primăriile, dar şi administratorii socieţilor: Ancona SA, Tracos, Murpop, Prescon Braşov, Fedra Trading,  Stefania Transcons, toate din Târgu Mureş, SRDN Albeşti, Contransimex SA Deva sau Contranscom Benţa Nazna.

Impotenţa primarilor

Deşi ZIARUL de Mureş a adresat o solicitare scrisă Primăriilor locale, privind furnizarea unor informaţii cât mai vaste referitoare la construcţiile ilegale aflate pe raza judeţului Mureş, aceştia fie au tratat cu superficialitate această problemă, fie ne-au ignorat cu desăvârşire doleanţele. Astfel, Ovidiu Dancu, primarul de Luduş ne-a transmis că “în oraşul Luduş s-au eliberat în cursul anului 2002 un număr de 110 autorizaţii de construcţie. În cursul anului 2003 s-au eliberat 71 de autorizaţii de construire… având în vedere faptul că nu s-au realizat construcţii neautorizate în oraşul nostru, nu a fost cazul de luare de măsuri de amendă şi de a dispune demolarea construcţiilor realizate neautorizat”. La Iernut, situaţia prezentată de primarul Vasile Cornea pare una mult prea roz: “În anul 2002, nu au fost dispuse sancţiuni. În anul 2003 a existat un proces verbal de constatare contravenţii construire împrejmuire fără autorizaţie de construire. Sancţiunile dispuse: amendă şi intrarea în legalitate” . La Târnăveni, problema “ilegalităţilor” este una similară cu a celorlalte oraşe. Toate bune şi frumoase: “… pe teritoriul administrativ al Primăriei Municipiului Târnăveni nu există construcţii edificate fără autorizaţie de construire în cursul anilor 2002-2003…”. Dar de cazul pieţei agroalimentare ce spuneţi domnule Popa?
Deşi la Reghin au existat câteva “chichineţe” fără autorizaţie de construcţie, Primăria municipiului nu recunoaşte acest lucru nici în ruptul capului, ca dovadă fiind răspunsul “sec” la adresa ZIARULUI: “În cursul anilor 2002-2003 nu s-au realizat în minicipiu construcţii fără autorizaţie. Abaterile de la prevederile documentaţiilor pentru autorizare au fost sancţionate şi s-au dispus intrarea în legalitate. Nu au fost cazuri flagrante de încălcare a disciplinei în construcţii care să necesite dispoziţia de demolare”.
Atunci să ne mai mirăm că potrivit unei informări a Inspectoratului în Construcţii Mureş “nici o primărie… nu a transmis situaţia autorizaţiilor de construcţii emise în fiecare trimestru, precum şi valoarea finală a construcţiilor, aşa cum au fost calculate la efectuarea recepţiei la terminarea lucrărilor”?.

Anchetă realizată de Ligia VORO şi Monica MĂEREAN