Întoarcerea la copilărie oferta pentru europeni

Încă ne mai amintim cu groază de anii ’80, când în numele așa zisei sistematizări, comuniștii doreau să distrugă o parte din cele peste 13.000 de sate ale țării.

Dacă anul 1989 nu ar fi venit cu răzvrătirea populației împotriva regimului, inconștiența criminală a liderilor de atunci ar fi trecut ca un tăvălug peste civilizația rurală cel mai bine conservată a Europei, ducând la pierire moștenirea definitorie a identității noastre naționale.

Dar a venit 1989…

Și am aflat cu surprindere că Europa era cu ochii pe noi. Am aflat că în 1988, în Belgia, Franța, Elveția, Olanda, Germania și Anglia au luat ființă asociații neguvernamentale numite Operation Villages Roumains – OVR Operațiunea Satele Românești, care aveau drept scop exercitarea de presiuni asupra dictaturii ceaușiste, pentru renunțarea la proiectul demolator. Ceea ce părea fără șanse de reușită s-a concretizat totuși în ’89 și ’90, când într-un gest de solidaritate fără precedent în istorie, peste 3000 de comune europene au “adoptat” tot atâtea mii de sate românești când reprezentanții comunelor europene au parcurs mii de kilometri, cu autobuze și TIR-uri pline cu ajutoare umanitare, pentru a descoperi la fața locului realitatea satelor înfrățite. Satul european supercivilizat și-a retrăit, la mii de kilometri depărtare de casă, propria copilărie. Europenii au descoperit tradiția și autenticitatea în zonele pe care le considerau “înapoiate”, au început să ne privească altfel și au reușit să lase la o parte superioritatea occidentală.

Astfel că acum la 17 ani distanță de începuturile redescoperirii țăranului român, înfrățirea înseamnă în primul rând colaborare.

Comuna Hodac este un exemplu în acest sens. Înfrățită cu Brasoir, o comună din Franța, an de an au loc schimburi culturale între cele două părți. Folclorul și tradițiile populare ale zonei i-au fermecat pe europenii care încurajează păstrarea specificului local, făcându-l cunoscut în lume. Comuna Băgaciu a ajuns chiar mai departe, devenind locul preferat pentru petrecere al vacanței de vară pentru mii de turiști din Danemarca. “Danezii vin aici prima dată din curiozitate, pentru că se face o promovare deosebită acestui loc la ei acasă. La început sunt reticenți pentru că tot ce știu depre România este Dracula, Ceaușescu și Băgaciu. După câteva zile însă ceva se întâmplă cu ei și se deschid. Devin din reci nordici, niște oameni calzi și comunicativi, dornici să învețe și să știe cât mai multe despre noi și despre locul în care se află. Regretă când după o săptămână trebuie să plece acasă, dar unii dintre ei revin. Alții recomandă Băgaciul prietenilor lor. Am încheiat în octombrie al patrulea sezon în care curse Charter Târgu – Mureș – Copenhaga ne aduc, săptămânal, 40 de noi turiști. Turiști cărora le oferim o experiență de viață unică. Întoarcerea în trecut, acolo unde valorile spirituale sunt păstrate, nu este doar o vorbă. Apreciază foarte mult specificul nostru al locului, cu folclorul românesc și țigănesc, cu mâncărurile făcute după rețetele bunicii. Pentru că tot mai mulți danezi și-au exprimat dorința de a reveni măcar în perioada concediului, rădăcina de autentic, sunt în curs de amenajare încă patru pensiuni agroturistice de două margarete, având locația ca și aceasta în case vechi săsești”, ne-a spus administratorul pensiunii cu circuit închis, Constantin Sălceanu.

Răsfățul bunicilor

O altă comună pentru care înfrățirea cu localități din Ungaria și Elveția a fost o reușită pe toate planurile, este și Măgherani. În ultimii ani, acest loc s-a dezvoltat, prin filozofia pusă în practică de primărie, reușind să fie cunoscut în toată Europa. Primul pas a fost participarea la Târgul de Turism din Paris, loc în care fotografiile care înfățișau comuna au fost cele mai vizionate. “M-au întrebat ce le putem oferi dacă vin la noi și le-am spus că îi putem ajuta să se întoarcă în propria lor copilărie. Se vede treaba că am știut ce să le răspund, pentru că nu am ajuns bine acasă și în două zile erau deja aici doi ziariști din Franța. După alte două zile în care i-am ținut ocupați non stop, au declarat că șunca noastră e mai bună decât aceea renumită din Spania. La fel cârnații afumați cu lemn de fag. Despre sarmale au spus că este cea mai grozavă mâncare din viața lor. Unul din ziariști s-a întors deja de trei ori la noi. Dar ziariștii francezi sunt doar o parte a oaspeților străini pe care de mai bine de doi ani îi primim în mod tradițional la noi în comună. Europa a aflat de noi ca de un loc în care tradiția și frumusețea locului se împletesc, astfel că cele 100 de locuri de cazare pe care le avem acum în comună în pensiuni turistice și în gospodăriile oamenilor aproape că nu mai ajung”, ne-a spus primarul Kacso Antal.

Saschiz, Gurghiu, Acățari, Cozma, Daneș, Fântânele, Voivodeni, Albești, Vânători, Ibănești, Rușii Munți sunt doar câteva din comunele județuluiMureș, înfrățite cu altele din Europa. În afara ajutoarelor umanitare de la începutul relațiilor lor, astăzi mii de țărani, intelectuali ai satelor și elevi sunt cuprinși în “schimburi de experiență”, în domenii din cele mai variate, de la agricultură la medicină, școală, industrie și, nu în ultimul rând, cultural.

În Europa prin tradiții

România se pregătește să intre în Uniunea Europeană. Prin colaborările de până acum, prin ceea ce a văzut că se întâmplă în satele lumii, țăranul român știe și înțelege că are o responsabilitate imensă în păstrarea tradițiilor, a obiceiurilor și a specificului civilizației rurale. Că trebuie să se apere de “non-specificul” care a cuprins satele Europei. Și în demersul lor sunt ajutați de cei care doar la noi își redescoperă copilăria. Modernizarea satelor românești a început, prin dezvoltarea infrastructurii, prin aducțiuni de apă, canal, drumuri, cablu tv, telefonie, gaz, internet, însoțite de programe ferme și clare de restaurare a patrimoniului de arhitectură foarte bogat, în care intră biserici, școli, muzee, cămine culturale. Un bun exemplu în acest sens este comuna Saschiz, înglobată în patrimoniul UNESCO. O mare mândrie pentru localnici, pentru noi toți, dar și o mare responsabilitate în același timp. “Avem deja un proiect făcut pentru 10 ani, prin care ne-au fost alocate 21 de miliarde de lei pentru restaurarea și conservarea cetății, a bisericii, a școlii și a caselor vechi. În funcție de cum ne vor intra banii, ne vom putea apuca de lucru. Deasemenea s-au arătat dornici să ajute Saschizul unii din foștii locuitori ai comunei, fundații, dar și Ministerul Cultelor”, ne-a spus Schasser Ioan, viceprimarul comunei.

Cum tradiția înseamnă și meșteșuguri populare, păstrarea lor în stare pură, prin ținerea comercialului în afara acestei sfere, este o mare provocare. Lumea rurală românească în ochii europenilor și tot mai mult și în ai noștri este o “rezervație” de tradiții si valori, pierdute în restul Europei. Autenticul lumii satului, forța credinței religioase, sursa de spiritualitate, de moralitate și de viață sănătoasă trebuie păstrate și folosite în propriul nostru avantaj. 2007 nu înseamnă pentru satul românesc pierderea identității, ci, dacă știm să întoarcem europenizarea în folosul nostru, va însemna locul de odihnă și de primenire a Europei.

Eugenia KISS