Ciobanii rămân cu marfa-n brațe

Ciobanii mureșeni nu prea văd soluții pentru a se alinia la cerințele sanitar-veterinare obligatorii din 30 iunie. “Nu știu ce voi face. Dau cașuț la oamenii care au oi la mine. Și restu’ îl dau la câni dacă n-oi ave’ cui să-l vând”, ne-a spus Constantin Gherghel din Șăulia. Ciobanii acuză autoritățile că nu i-au informat din timp asupra noilor norme. Nici apicultorii nu sunt mai pregătiți pentru vara lui 2007.

Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor a luat decizia, în cursul săptămânii, de a-i mai păsui pe micii producători cu încă șase luni. Ordinul emis de ANSVSA privind interzicerea comercializării produselor provenite din gospodăriile țăranilor trebuia să fie pus în aplicare în data de 18 ianuarie, dar după protestele vehemente din partea producătorilor, termenul a fost prelungit. Data până la care produsele țăranilor vor mai putea fi comercializate în piețe este 30 iunie.

În condițiile în care peste jumătate din consumul de produse de origine animală se realizează din vânzări directe, ANSVSA a prelungit cu șase luni termenul limită pentru a da șansa producătorilor de a-și epuiza stocurile.

Tot 30 iunie este data limită până la care micii producători se pot înregistra ca producători autorizați, dacă doresc să-și mai comercializeze produsele pe piața locală sau națională. Această autorizare prevede înregistrarea produselor ca fiind tradiționale, dar vânzarea la nivel național va putea fi făcută doar în cazul în care producătorul își deschide o unitate de procesare conform normelor Uniunii Europene. Dacă nu, vânzarea va fi limitată la nivel local.

Exod, obligat-forțat

Å¢ăranii vor fi trimiși acasă peste șase luni, pentru că nu por putea îndeplini toate condițiile necesare. Toți cei care produc brânză, telemea, miere și doresc să le vândă în continuare, vor fi obligați să aibă în incinta unde se produc alimentele, apă curentă pentru a elimina contaminarea. De asemenea, ei trebuie să păstreze documente în care se poate verifica hrana animalelor precum și tratamentele veterinare la care dobitoacele au fost supuse. ANSVSA va verifica fiecare producător, cel puțin o dată pe an, iar dacă nu corespunde prevederilor legale, autorizația îi va fi retrasă până la remedierea situației.

Cerințe prea mari

Cei mai dezavantajați de aceste reguli vor fi ciobanii care, pe lângă faptul că nu dispun de resurse financiare pentru a trage apa până la stână, nici nu vor avea timpul necesar să întocmească liste cu ce și cât mănâncă fiecare miel sacrificat sau fiecare oaie în parte. Singurul lucru pe care îl vor putea face, ca să nu rămână cu cașul pe poliță este să ia căruța și să meargă din casă în casă, în comuna de proveniență și să încerce să-l vândă. Mult mai ieftin decât într-o piață de oraș.

Constantin Gherghel e cioban de când se știe. A crescut la stână, dând oile în strungă și a rămas acolo până azi. Pe dealurile ce despart Grebenișul de Șăulia. După ce s-au închis târgurile, a venit să vândă brânza în piața Cuza Vodă din Târgu Mureș. Făcea câte trei drumuri pe săptămână cu peste 100 de kilograme de caș, urdă și jântiță. Aum va trebui să renunțe. “Nu știu ce oi face. Dau cașu’ la oamenii care au oi la mine. Și restu’ îl dau la câni dacă n-oi ave’ cui să-l vând. Că apă la stână avem, da’ numa’ la fântână. Nu și în staulu’ de oi”, spune supărat ciobanul.

Teodor Crăciun este din Târgu Mureș și se ocupă de prepararea cașului de oaie de ani buni. Merge de două ori pe lună cu brânza în piața din Sectorul 2 din București. Câte 200 de kilograme o dată. “Nouă ni s-a spus peste noapte de legea asta. Doctorul veterinar din sat habar nu are și nici cei de la Direcția Sanitar Veterinară nu au anunțat pe nimeni”, spune producătorul. Acesta a adăugat că în județul Mureș nu prea cumpără lumea telemea de oaie și dacă stă cu ea în piață trebuie să o dea ieftin din cauza concurenței. “M-am plâns la administratorul pieței din București și acesta l-a sunat pe ministrul Agriculturii, care a promis că va face ceva. Încă șase luni mai merge treaba. După aceea, nu știu”, a spus supărat Crăciun.

Operațiunea eticheta

Pe lângă telemea, caș sau urdă, nici cârnațul de casă sau slănina afumată nu se mai poate vinde fără ștanța “produs ecologic”. Pentru asta țăranii trebuie să-și înscrie produsele la Ministerul Agriculturii. Aceste etichete se acordă în Uniunea Europeană în funcție de calitatea produsului. Până să avem etichete ecologice, țăranii români trebuie să găsească o modalitate de a-și vinde produsele.

Sorina SZAKACS