Dispar medicamentele gratuite

Bolnavii trebuie să scoată bani grei din buzunar, dacă vor să scape de boală

Se pare că nici anul viitor nu vom avea parte de reţete gratuite şi compensate. Sistemul va merge în stilul în care ne-am obişnuit. Farmaciile vor elibera reţete doar în primele zile ale lunii. Numai “norocoşii” care se vor îmbolnăvi în această perioadă vor beneficia de ele. Situaţia este este gravă, pentru că există mari conflicte între farmacişti şi CJAS.

Situaţia stă în felul următor: farmaciştii sunt nemulţumiţi de sumele pe care CJAS le decontează şi de organizarea defectuosă a sistemului care, după părerea lor, îngreunează mult eficacitatea actului medical. La rândul ei, conducerea CJAS afirmă că doar aplică ceea ce este scris în lege. Sistemul e defectuos conceput, farmaciile se înglodează în datorii, iar cel care suferă este bolnavul. Acesta va trebui, şi în continuare, să alerge de la o farmacie la alta, pentru a beneficia de medicamente gratuite. Dar, să vedem, mai detaliat, situaţia.

Buget în derivă

Bugetul prezentat de CJAS arată în felul următor: 114 miliarde de lei reprezintă suma pe angajamente pe anul 2003, cu plăţi în 2004; 90 de miliarde a fost suma cu care s-au achitat datoriile pe 2002, iar 33 miliarde de lei este suma pe 2003. Bugetul e tot mai sărac, iar numărul bolnavilor este în creştere, mai ales  în lunile de iarnă. Farmaciile nu pot onora reţetele gratuite, respectiv compensate, decât în limita plafonului disponibil. Or, acest plafon este mult prea mic. Nu este de mirare că după prima săptămână a lunii, majoritatea farmaciilor nu mai pot onora reţetele gratuite.

Criterii aberante
 
Farmaciştii afirmă că schimbarea sistemului actual ar ameliora situaţia. În primul rând, contractele încheiate cu Casa sunt dezavantajoase. Farmacia primeşte fonduri în funcţie de activitatea din anii precedenţi, de impozitele plătite, etc. “Pentru acordarea plafonului din acest an s-a luat în considerare valoarea reţetelor pe care le-am eliberat în primele luni ale anului 2002. Or, tocmai în acea perioadă, la cererea CJAS (deoarece în acea perioadă a intrat în vigoare legea finanţelor), unele farmaciile nu au eliberat medicamente. Farmaciile care nu au respectat hotărârea Casei au beneficiat de un buget mai mare pe acest an. Aşa se explică cum unele farmacii mici dispun de un plafon mare (spre exempul farmacia “Salvia”), iar altele, care deservesc un teritoriu mai mare, au beneficiat de un plafon total insuficient (cazul farmaciilor “Aesculap”). Cel mai bun criteriu de defalcare a sumelor acordate diferitelor farmacii este cel profesional”, a declarat Valeria Antonie, preşedinta Patronatului Farmaciştilor. Acest criteriu se referă la gradul de perfecţionare a farmaciştilor. Sistemul a fost votat de Colegiul Farmaciştilor şi se aplică deja în alte judeţe. Cei de la CJAS afirmă însă că nu au adoptat sistemul, deoarece în Monitorul Oficial nu este prevăzut acest criteriu şi că ei “doar au aplicat legea”. “Mai nou a apărut un alt proiect, care prevede un alt sistem de acordare a banilor, şi care ia în considerare plafonul din 2003, precum şi nivelul profesional al farmaciei. Acest proiect nu a fost cerut şi nici votat de Colegiul Farmaciştilor. Pur şi simplu nu înţelegem de ce CJAS nu doreşte introducerea criteriului profesional” a afirmat preşedinta Patronatului Farmaciştilor.

Poveşti cusute cu aţă albă

Conducerea CJAS afirmă că oricât de mare ar fi bugetul tot n-ar ajunge. “În primul rând e vorba de medicamente româneşti, care sunt mult mai ieftine decât cele străine. Din punct de vedere calitativ sunt bune şi oricând pot concura cu cele importate. Ar trebui prescrise deci medicamentele autohtone şi doar cele care nu au echivalenţi româneşti să treacă pe lista reţetelor compensate şi gratuie” a declarat Csiki Zsuzsana, director CJAS. Ceea ce a uitat însă să menţioneze, este faptul că lista medicamentelor gratuite şi compensate e întocmită tocmai de CNAS, iar farmaciile doar respectă aceste liste. Dacă s-ar prescrie numai medicamentele româneşti, firmele străine ar pierde o mare parte a segmentului de piaţă, iar rentabilitatea ar scădea dramatic.
Deocamdată se aşteaptă o nouă rectificare de buget, din care, de obicei, farmaciile nu primesc nimic. “Din rectificări farmaciile n-au văzut niciodată nimic. Este praf în ochi. În schimb datoriile farmaciilor cresc, furnizorii de medicamente ameninţă că nu vor mai livra medicamente, chiar mai mult, uneori ne şi dau în judecată” a spus preşedintele Patronatului.
Bugetul cerut de Casă pentru anul viitor se ridică la suma de 348 de miliarde de lei. Cât se va primi este o altă poveste. Cert e că şi în continuare se va perpetua aceeaşi poveste: cozi kilometrice la farmacii, în primele zile ale lunii, şi fuga de la o farmacie la alta, în căutare de medicamente compensate. Asta în paralel cu preţurile tot mai mari ale acestora.

Prea multe farmacii

În ultimul timp, numărul farmaciilor a crescut vertiginos. Dacă mai demult farmaciile trebuiau construite la o anumită distanţă unele de altele, astfel încât să deservească un anumit număr de bolnavi, şi doar farmaciştii aveau dreptul să deschidă astfel de unităţi, mai nou aceste reglementări nu mai sunt valabile. Spre exemplu, în Târgu Mureş, doar 50 la sută dintre farmacii aparţin farmaciştilor. De asemenea, putem găsi destule exemple de farmacii construite la nici 100 de metri unele de altele.