Erneiul şi “Salvatore Selgros”

Deşi e situată la doar 10 km de Târgu Mureş, comuna Ernei pare rămasă mult în umră, în ceea ce priveşte civilizaţia. Numărul rromilor e tot mai mare, drumul comunal nu este asfaltat, iar traficul intens de pe drumul judeţean E15 face mult rău caselor construite aproape. Marea şansă a locuitorilor comunei a fost că s-a construit aici magazinul Selgros, care varsă anual două miliarde de lei la buget.

De Comuna Ernei aparţin 6 sate: Dumbrăvioara, Sânger de Pădure, Icland, Săcăreni, Căluşeri şi Ernei. Recent, două din aceste sate au dorit separarea de comună. Se punea problema organizării unui referendum, dar pe ultima sută de metri consilierii care au avut această iniţiativă de formare a unei noi comune, au renunţat la idee. Se pare că dificultăţile financiare cu cares-ar fi confruntat le-au tăiat din elan.

Rromii, o problemă pentru Ernei
 
Conform ultimului recesământ, 94 la sută dintre săteni sunt maghiari, 5 la sută români, iar restul sunt rromi. Cifrele însă nu reflectă realitatea, deoarece aproape toţi rromii s-au declarat fieromâni, fie maghiari. Adevărul e că numărul acestora este mult mai mare şi într-o permanentă creştere. Conform declaraţiilor primarului, rromii sunt greu de controlat. “Nu putem şti exact numărul lor, pentru că reprezintă o masă de oameni mereu în mişcare. La un moment dat apar câteva rude, numeroase dealtfel, şi stau şi câte 20 de persoane într-o casă. În momentul în care sunt somaţi, de obicei, oaspeţii părăsesc casa, dar după câteva zile îşi fac din nou apariţia. În plus, nu vor să lucreze,  nici măcar ca zilieri. Toţi îşi cunosc drepturile, dar nu şi obligaţiile”, a declarat Janosi Ferenc, primarul comunei.

Proiecte multe, bani 0

Introducerea apei potabile, reprezintă un proiect ce datează încă din 2000. Mai mult, “s-a organizat şi licitaţia şi contractul de executare”, după cum spune primarul comunei. Totuşi lucrările n-au început şi nici nu sunt semne că într-un viitor apropiat vor începe.  La canalizare aceeaşi poveste. În 2000, s-a efectuat un studiu de fezabilitate şi…pauză. De asemenea, sunt proiecte şi documente, dar lipsa banilor stopează începerea lucrărilor. Nici la programul Sapard nu se poate apela, deoarece comuna nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege.Introducerea gazului metan, a telefonului, dar şi a cablului tv s-au făcut din banii populaţiei.

Ameninţarea vine de la autostradă
 
Tot în stadiul de proiect este şi construcţia drumului de ocolire a oraşului Târgu Mureş, destinat maşinilor de mare tonaj. Luna aceasta va avea loc şi licitaţia pentru proiectare. Când vor începe lucrările ? Este altă poveste…
O problemă mare pentru Ernei este intensitatea circulaţiei de pe drumul naţional E15. Casele construite de-a lungul autostrăzii sunt grav afectate, din cauza vibraţiilor de mare intensitate. “Când au fost construite casele nu exista o inspecţie în construcţii. Acestea sunt prea aproape de autostradă, pereţii caselorcrapă din cauza vibraţiilor cauzate de maşinile care trec. În plus, poluarea fonică şi fumul devin uneori insuportabile”, a afirmat primarul comunei.
Doar 1,3 km din drumurile comunale sunt asfaltate. În rest, doar noroi. Se pare că asfaltarea acestora nu este o prioritate. Primăria nu a alocat fonduri pentru aşa ceva.

Venituri şi cheltuieli

Principala sursă de venit a comunei o reprezintă mica industrie ce începe să se dezvolte. Numeroase firme de construcţie, dar şi de prelucrare a lemnului îşi desfăşoară aici activitatea. Acestea plătesc impozite şi taxe după clădiri şi salariaţi, din care o parte intră în bugetul primăriei. Spre exemplu, numai de la Selgros intră în buzunarul Primăriei, anual, suma de 2 miliarde de lei.
Apariţia magazinului Selgros a reprezentat o mână salvatoare întinsă comunei. Acum câţiva ani, de exemplu,  până şi iluminatul public era un lux pentru cei din Ernei. Mai multe luni la rând sătenii au stat pe întuneric, deoarece Consiuliul Local a întrerupt iluminatul prin comună, ca să economisească nişte bani.
Nici acum bugetul nu se simte prea bine. Abia dacă acoperă cheltuielile comunei. Probleme majore, cum ar fi introducerea apei potabile, canalizarea, asfaltarea drumurilor comunale, darşi unele lucrări de renovare şi reparaţii sunt amânate pentru zile mai bune. Deci, puţine raze de soare pe cerul comunei Ernei.

Pământul care se odihneşte…în pace

Deşi sătenii se grăbesc să intre în posesia terenurilor, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre cultivarea pamântului. Majoritatea sătenilor spun că nu merită să se ocupe de agricultură, deşi, paradoxal, e principala sursă de venit pentru ei. Cei care au utilaje proprii sunt mai avantajaţi. Unii săteni aleg varianta arendării terenului. Alţii, nici nu se chinuie să-l mai cultive, iar motivul invocat este: “lăsăm pământul să se odihnească”.

Satul Ernei datează din secolul al XI-lea şi a figurat încă de atunci sub numele actual. Se pare că denumirea aşezării provinede la numele unui nobil “Ernyei”, sau, după alte explicaţii, de la forma comunei,  care seamănă cu o umbrelă.