Razboi silvic Dobre-Banffy

Prefectul Ciprian Dobre considera atacul Casei de Avocatura “Bejenaru, Filip&Parteners” din Cluj drept un act de razbunare la adresa sa si a institutiei pe care o conduce deoarece nu a aprobat retrocedarea a 56000 ha de padure catre familiile fostilor grofi Banffy si Kemeny. Reprezentantii mostenitorilor i-a acuzat joi pe prefectul Ciprian Dobre si pe pe membrii comisiilor locale si judetene de fond funciar de aplicare de fals in acte si uz de fals in ceea ce priveste improprietarirea comunei Rastolita cu 4339 ha de teren forestier. Valoarea acestui teren este estimata de avocatul Mihai Bejenaru la nu mai putin de 160 milioane euro. Directia Silvica Targu-Mures ii anunta pe proprietari, oricare ar fi ei, ca are si va avea grija de arborii lor.

Unul dintre avocatii clujeni ai baronilor Banffy, Mihai Bejenaru, a acuzat Prefectura Mures si Comisia judeteana pentru aplicarea fondului funciar Mures de faptul ca au atacat tardiv hotarârea judecatoreasca irevocabila privind revendicarea unei suprafete de 4339 ha padure de catre primaria Rastolita. “Prefectul a incercat sa ma convinga ca actul de improprietarire datat in 2005, opereaza doar din 2007, fapt jignitor la statutul meu de avocat. Orice document produce efecte cu data care este scrisa pe el”, a declarat avocatul Bejenaru. In plus Bejenaru a precizat ca pe parcursul anului 2006 a primit documente din partea Prefectului prin care acesta confirma ca nu este de acord cu actul de improprietarire. “Exista la acest moment, un proces pe rol intre Primaria Rastolita pe de o parte si Prefectura Mures si Directia Silvica pe cealalta, care are ca obiect obligarea la punere in posesie si eliberare titlu de proprietate”, a declarat avocatul Evei Banffy. Desi Prefectura Mures a primit hotararea de respingere a apelului abia in 2 aprilie 2007, in luna martie 2007 ea semnase deja actul de proprietate. Prin urmare, conform celor spuse de Mihai Bejenaru, prefectul Ciprian Dobre a autorizat emiterea unor documente de proprietate false desi el este pus in acea functie pentru a verifica legalitatea acestor acte. “Un titlu de proprietate nu se poate emite decat in cazul in care s-a facut procesul verbal de punere in posesie, iar in acest moment nu exista un asemenea act intocmit conform legii”, a declarat Bejenaru. Avocatul lui Banffy a a adaugat ca in momentul in care se realizeaza punerea in posesie, este obligatoriu sa fie prezenti persoana indreptatita sau reprezentantul ei, reprezentantul Inspectoratului Teritorial Silvic Mures, reprezentantul unitatii detinatoare a padurii si reprezentantul Ocolului care administreaza padurea in fact, care sa semneze acest act. Lipsa acestuia arata, in opinia lui Bejenaru, faptul ca improprietarirea comunei Rastolita a fost un act ilegal. “Procesul verbal de punere in posesie care mi-a fost pus la dispozitie de catre Prefectura a fost semnat chiar de primarul din Rastolita. Adica eu imi semnez mie procesul verbal de punere in posesie?”, s-a intrebat avocatul. Avocatul sustine ca cele 4339 ha de padure, in 1945, nu au fost trecute niciodata in proprietatea statului roman, ci doar in administrarea sa. “Atat antecesorii nostri, cat si noi suntem si am fost cetateni romani cu drepturi depline, neincadrandu-ne in cazurile de exceptie de la reconstituire, si patimind ororile comunismului alaturi de ceilalti proprietari deposedati care au avut curajul sa ramana in Romania dupa finalizarea razboiului, suferind alaturi de toti concetatenii de buna credinta ai acestei tari”, au explicat mostenitorii lui Banffy cererea de retrocedare.

Justificarea lui Dobre

“Primaria Rastolita a castigat un proces de revendicare pentru 4339 ha padure in data de 03. 03. 2005. Institutia Prefectului a pus în aplicare o hotarâre judecatoreasca definitiva, irevocabila si executorie. Procedurile legale privind stabilirea amplasamentului au durat aproximativ un an ca in decembrie 2006 sa semnez Titlul de proprietate din martie 2005. Dupa o luna am semnat si eliberarea acestuia. Problema de care se leaga acesti avocati este antedatarea Titlului si cu aceasta ocazie tin sa le reamintesc ca nici un titlu de proprietate nu are aceiasi data cu cea a eliberarii lui. Este foarte adevarat ca familiilor Banffy si Kemeny. Comisia Judeteana de Aplicare a Legii fondului funciar, al carei presedinte sunt, le-a respins initial o cerere de revendicare pentru 56000 de hectare de padure. Familiile nu erau îndreptatite la retrocedarea padurii deoarece legea de expropriere a baronilor a intrat în vigoare în timpul domniei regelui Mihai I si nu în perioada comunista de dupa 6 martie 1945 si deci nu face obiectul retrocedarii. Actiunea reprezentantiilor familiilor respective este un act de razbunare impotriva deciziei mele”, a declarat prefectul Ciprian Dobre.

Subprefectul Zamfira Pora a declarat ca intre data emiterii si data eliberarii a unui act de proprietate exista intotdeauna o perioada de timp, asa cum s-a intamplat in acest caz. In opinia subprefectului conferinta de presa organizata de avocatii Evei Banffy este o incercare de a-si justifica prestatia slaba din acest proces.

In 1940-1944 Daniel Banffy, ca ministru de razboi al Ungariei hortyste, a fost considerat dezertor si a fost expropriat prin decret emis de Casa Regala a Romaniei. Prin reforma agrara din 1921, familia Kemeny a fost expropriata de 3000 de iugare de teren, dar avand in vedere ca in zona exista mai multa padure si cele doua familii erau membre ale Societatii de Silvicultura Transilvane “Gudea Esterhaza”, societate anonima de silvicultura, se presupune corect, ca era vorba de o suprafata de padure. Atunci, pe teritoriul comunei Rastolita, avea teren ministrul de razboi al Ungariei baronul Banffy, deci actualii mostenitori nu au ce revendica. La randul sau familia Kemeny, avand proprietatile expropriate in 1921, nu are nici ea ce revendica. O informatii data de un apropiat al Prefecturii arata ca, in cazul castigarii procesului, Casa de Avocatura “Bejenaru, Filip&Parteners”ar intra in posesia a cel putin 10% din ceea ce se castiga in instanta.

Directia Silvica (DS) Targu-Mures a declarat pentru Ziarul de Mures ca “nu se opune procesului de retrocedare al padurilor, atata timp cat aceasta se desfasoara conform prevederilor legale”. Directorul DS Targu-Mures, Cristian Chirtes, a precizat ca institutia pe care o conduce, “prin Ocolul Silvic Rastolita a aplicat si aplica in continuare prevederile Codului Silvic, legate de paza, ingrijirea si protejarea arboretelor care fac obiectul litigiului amintit”. In plus Chirtes a adaugat ca “noi am fost cei care nu am facut punerea in posesie, pana cand nu se intrunesc prevederile legii privitoare la amplasament”.

DS Targu-Mures a investit pana in 2005 aproape mai multe miliarde de lei pentru reconstructia unor case, sedii de cantoane, achizitionarea de calculatoare si alte dotari in zona in care Primaria Rastolita a fost improprietarita. În conditiile legii, asa cum a recunoscut in octombrie 2005 Adrian Pârlea, responsabil PR în cadrul Directiei Silvice Mures, toate acestea urmeaza sa revina noilor proprietari, inclusiv calculatoarele. Sunt retrocedate si o parte din drumurile forestiere refacute din bugetul Directiei Silvice Targu-Mures, dupa ce au fost afectate de inundatii.

Suma enorma de care este vorba in acest caz, cel putin 160 milioane de euro, a captat interesul unor personalitati de la cel mai inalt nivel din justitie si politica. La nivelul judetului Mures putem vorbi de fosti prefecti sau presedinti de Consiliu Judetean, care nu sunt straini de problema, cum sunt Ovidiu Natea si Ioan Toganel. Prin extindere, avand in vedere ca primarul din Rastolita este liberal si actualul prefect este fost liberal, nici Palatul Victoria nu poate fi strain de o “combinatie” care valoreaza 160 de milioane euro.

Ionel ALBU