Al-Qaeda şi bomba radioactivă

Următorul atac al organizaţiei al-Qaeda pe teritoriul SUA
va avea cel puţin anvergura loviturilor din 11 septembrie 2001, susţin oficialii americani. Administraţia Bush crede că de data aceasata, teroriştii lui ben Laden nu vor ezita să folosească arme chimice, biologice sau radioactive.

“Riscul dobândirii şi folosirii de către al-Qaeda a armelor de distrugere în masă continuă să crească”, susţine un recent raport întocmit de experţii ONU. Documentul apreciază că “al-Qaeda a luat deja decizia folosirii armelor chimice şi biologice în următoarele atacuri. Singura problemă cu care se confruntă teroriştii este lipsa expertizei tehnice necesare pentru a face să funcţioneze corect armele respective, însă rezolvarea acestui impediment este doar o problemă de timp”.
Ameninţarea este atât de serioasă încât în ultimele 18 luni, administraţia Bush şi Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică au lansat o serie de iniţiative majore pentru găsirea şi securizarea materialelor radiologice abandonate în toată lumea. La Departamentul American al Energiei, prioritatea numărul unu a devenit prevenirea unui atac cu aşa-numita “dirty bomb” (bomba murdară)”, un “dispozitiv de dispersare a radiaţiilor”, cum i se spune în jargonul experţilor militari.

Bomba murdară

Comparativ cu armele nucleare sau chiar cu cele biologice şi chimice,
“bomba murdară” este uşor de realizat. Dispozitivul foloseşte explozivi convenţionali pentru a împrăştia conţinutul unor caspule cu materiale radioactive pe o suprafaţă cât mai mare. Experţii în terorism susţin că un astfel de dispozitiv este la îndemâna teroriştilor internaţionali. De altfel, documentele confiscate acum doi ani de trupele americane în Afganistan au arătat că liderii al-Qaeda plănuiau să construiască o “bombă murdară” şi că începuseră să strângă materiale pentru confecţionarea ei.
Potrivit specialiştilor, detonarea unei “bombe murdare” într-un centru urban supraaglomerat ar avea consecinţe dezastruoase. Anul trecut, Federaţia Oamenilor de Ştiinţă Americani a efectuat o simulare computerizată pentru a stabili impactul exploziei a 50 de grame de cesiu-137 (radioactivitatea ar atinge aproximativ 3500 de curie – experţii susţin că un dispozitiv de doar câteva zeci de curie reprezintă o bombă eficace) în inima Manhattanului. În cadrul simulării, particulele de cesiu s-au răspândit pe o arie de câteva sute de metri pătraţi. O asemenea bombă ar declanşa panică şi ar provoca mari tulburări economice şi sociale. Potrivit simulării, contaminarea radioactivă va face unele zone de nelocuit timp de mai multe luni sau chiar ani, iar operaţiunile de decontaminare şi mutare a populaţiei vor costa zeci de miliarde de dolari.
Mult timp, experţii în radiaţii au crezut că într-un astfel de caz, bilanţul victimelor omeneşti va fi minim, singurii morţi şi răniţi fiind cei aflaţi în imediata apropiere a exploziei. Acum, oamenii de ştiinţă cred că norii de praf radioactiv proiectaţi în atmosferă vor reprezenta o ameninţare semnificativă pentru sănătate. Populaţia ar putea suferi leziuni interne serioase din cauza particulelor radioactive care vor intra în corp prin nas şi gură şi se vor fixa în ţesuturile sensibile. Severitatea leziunilor va depinde de tipul materialului radioactiv folosit, de felul cum se va răspîndi acesta şi de rapiditatea cu care vor fi tratate victimele.
Peter Zimmerman, şeful echipei care a efectuat simularea, spune că ” particulele pot avea efecte negative considerabile asupra plămânilor, sistemului digestiv şi a celui imunitar. Pe ansamblu, efectele ar putea fi mult mai grave decât mulţi dintre noi am crezut anterior”.

Coridorul radioactiv

Volumul mare de materiale radioactive aflate în circulaţie în întreaga lume i-a determinat pe oamenii de ştiinţă de la Laboratorul Los Alamos din SUA să concluzioneze într-un studiu publicat în luna septembrie că “un atac cu o bombă murdară este doar o problemă de timp”.
Într-adevăr, traficul cu materiale radiologice este peste tot în creştere.
Numai în ultimii trei ani, s-au înregistrat câteva zeci de cazuri de trafic de materiale radioactive, din Europa de Est până în vestul Africii şi sudul Americii. Ruta favorită a contrabandiştilor a devenit Caucazul, zonă în care se intersectează drumurile spre Europa, Orientul Mijlociu şi Asia. Experţii spun că mai ales în Georgia, materialele radioactive au ajuns pe piaţa neagră o prezenţă la fel de obişnuită ca drogurile sau pistoalele Kalaşnikov. Situaţia se explică prin faptul că în perioada URSS, Georgia a fost groapa de gunoi a deşeurilor şi materialelor radioactive sovietice. De altfel, în urmă cu doi ani, trei tăietori de lemne au fost pe punctul de a muri iradiaţi după ce au găsit într-o pădure un generator care funcţiona pe bază de stronţiu, având un nivel radioactiv de 40 de mii de curie. Numai de la mijlocul anilor 1990, în Georgia au fost găsite nouă dispozitive de acest fel. De asemenea, în ultimii trei ani oficialii gruzini au descoperit frecvent uraniu ascuns în vehiculele care tranzitau republica. În cel mai recent caz, petrecut pe 26 iunie 2003, vameşii au găsit o jumătate de kilogram de uraniu la graniţa dintre Georgia şi Armenia, cu ajutorul detectoarelor de radiaţii furnizate de americani.
La toate aceste probleme se adaugă faptul că în fosta republică sovietică, cu o populaţie de 5 milioane de locuitori, mafia şi bandele de criminali acţionează nestânjenite de autorităţi, fapt ce măreşte şansele ca materialele radioactive să sfârşească în mâinile teroriştilor. De aici şi până la folosirea “bombei murdare” nu este decât un pas, pe care adepţii lui ben Laden nu vor ezita să-l facă…