Actuali studenti viitori arheologi

Doi studenti din anul trei la Universitatea Petru Maior din Targu Mures, membri ai asociatiei studentilor “Novum Forum”, au participat la campania de sapaturi arheologice de la Piatra Craivii, care s-a desfasurat in perioada 30 iulie-18 august. Descoperirile importante facute in cadrul acestui sit arheologic au atras atentia intregii lumi academice din tara si nu numai.

Totul a început pe santierul Arheologic Turda la Castrul Legiunii V Macedonica, unde au mers cu practica de la facultate.

În vara acestui an, prin intermediul unor cunostinte de la Cluj le-a fost recomandat santierul arheologic dacic de la Piatra Craivii, judetul Alba aflat sub conducerea expertului dacolog, Cristi Plantos. Asezarea dacica de la Piatra Craivi era constituita de tribul dacilor apuli, orasul Apoulon, care dateaza din a doua jumatate a secolului doi î. Hr. , pâna la cucerirea romanilor din anul 106. Piatra Craivii, este mentionata într-o poezie latina “Consolatio ad Liviam” în care se aminteste ” Dunarea cea violenta si îndepartatul Appulus Dacic”. La Piatra Craivii, s-a sapat în secolul XIX, deoarece se cauta asezarea medievala. În timpul sapaturii, s-au descoperit cioburi, care nu se încadrau în tiparul medieval, ulterior acele cioburi fiind catalogate ca cioburi de ceramica dacica. În anii ”60, un colectiv condus de Ion Berciu, a început cercetari de amploare, care au continuat un deceniu. Echipa a efectuat sapaturi cu ocazia campaniei 2007, a proiectului Apoulom, pe una dintre cele 11 terase. S-au sapat doua sectiuni care au surprins pozitionarea sanctuaruluii, de pe urma carora s-au descoperit ramasitele unui templu dacic si o mare parte a inventarului sanctuarului. Piesele metalice au fost sortate si depuse la muzeul din Alba Iulia. La aceasta campanie, au participat si cei doi incepatori în ale arheologiei, Victor si Sergiu, alaturi de o echipa formata din noua fete si opt baieti. De-a lungul cercetarilor, pe o perioada de trei saptamâni, tinerii au dormit în corturi si au fost aprovizionati de initiatorii expeditiei arheologice.

Reporter: Ce a reprezentat pentru voi aceasta experienta de la Piatra Craivii?

Sergiu: Pentru mine a fost o experienta unica sa descopar ceea ce au lasat în urma stramosii nostri.

Victor: O experienta deosebita, am lucrat în conditii grele, dar a fost o experienta unica pentru un începator.

Rep.: Ce ati descoperit acolo?

Sergiu si Victor: În cadrul acestei campanii, am descoperit cinci plinte, adica piatra de sustinere a unei coloane. Daca ai plintele, îti poti da seama daca sanctuarul este rectangular sau circular. Acest sanctuar a fost singurul nesapat din Dacia. S-a gasit foarte mult inventar arheologic, o fibula, pandantive, cuie, compas, obiecte de ornament, foarte multe obiecte din ceramica si resturi osteologice. Suntem mândrii ca am avut ocazia sa descoperim ceea ce poate altii nu au avut ocazia.

Rep.: Ce puteti sa spuneti despre aceasta meserie?

Sergiu: Arheologia este o meserie foarte frumoasa, deoarece te ajuta sa întelegi si sa cunosti detalii legate de civilizatii disparute.

Victor: Pasiunea mea pentru arheologie izvoraste înca din copilarie. Ca sa rezisti, trebuie sa ai microbul si pasiunea care sa te îndemne sa continui. Aceasta meserie îti poate aduce multe satisfactii, ocazia de a cunoaste niste adevaruri demult uitate.

Rep.: Cât de grea este aceasta meserie?

Sergiu si Victor: Efortul fizic se uita foarte repede atunci când descoperim ceva, mai ales ca si cea mai mica descoperire ne însufleteste si ne da puterea de a continua cautarile. Este o meserie solicitanta, dar tocmai farmecul ei ne da puterea de a o continua si de a face un nou pas în fata. Cu cât se lucreaza într-o echipa unita, cu atât munca evolueaza mai bine si are rezultate mai bune.

Rep.: Cum sunteti în relatie cu familia?

Sergiu: Când ma aflu înt-un loc izolat, este foarte greu sa iau legatura cu parintii, însa ca orice parinti ma sustin si îsi fac griji pentru mine.

Victor: În aceasta privinta am avut noroc, deoarece am parte de o familie care apreciaza ceea ce fac si ma sustine.

Rep.: Cum se desfasura o zi de munca?

Sergiu si Victor: Ne trezim la ora 7, luam micul dejun dupa care plecam la sapat. În tabara ramân doua persoane care gatesc. În jurul orei 16 ne întoarcem la corturi, pentru a ne odihni. Cu ajutorul unei stropitoare am improvizat o cabina unde sa ne putem spala. Dupa ce luam cina, fiecare are program liber.

Anul viitor, Victor si Sergiu, au în plan o campanie la Turda, apoi una la Piatra Craivii, existand si posibilitatea de a pleca pe santierul de la Uriu din judetul Hunedoara si la Cetea din judetul Alba. De la 1 septembrie cei doi arheologi in devenire vor sapa în cadrul muzeului de istorie din cetatea Târgu Mures. Pentru viitor, ambii colegi, urmaresc sa-si termine facultatea iar apoi masteratul în arheologie.

Expertul dacolog Cristi Plantos ii lauda pe studentii targumureseni

In plan personal campania arheologica de la Piatra Craivii s-a inscris pe cursul firesc al unui proiect de cercetare sistematic inceput inca din 2005. Cei doi studenti de la UPM Targu Mures au reprezentat, alaturi de cei veniti din centre universitare precum Bucuresti si Cluj deschiderea, sper, a unei traditii in care alaturi de studentii din Alba Iulia, sa desluseasca din tainele acestei cetati si studenti din alte centre universitare. Sper ca de anul viitor numarul studentilor de la Targu Mures sa fie mai mare. Victor si Sergiu pot face in acest sens o buna “propaganda” acestui santier de unde, sper eu, au plecat cu un bagaj de cunostinte in ceea ce inseamna cercetarea arheologica. Fara modestie, descoperirile de la Piatra Craivii includ fara probleme acest sit in randul celor mai spectaculoase apartinand perioadei clasice a civilizatiei dacice. Ele releva un triplu aspect, de centru politic (stim ca era centrul dacilor appuli), economic (prezenta unor ateliere mestesugaresti, numarul mare de piese rezultate in urma schimburilor comerciale cu lumea greco romana dar si cu alte semetii barbare) si spiritual (atestat prin cele trei sanctuare rectangulare, doua incinte circulare si mai multe gropi de cult, descoperiri funerare etc). Dovada locului pe care il are acest sit in lumea arheologiei romanesti, l-a constituit vizita in acest an a academicianului Alexandru Vulpe.

(L.G.)