200 de milioane $ pe apa sâmbetei

Unul dintre cele mai controversate proiecte post-decembriste, deopotrivă util şi necesar, dar exemplar de prost gândit este cel privind introducerea apei potabile în mediul rural. Judeţul Mureş a beneficiat de acest proiect din plin – peste 40 de localităţi vor fi racordate în final la un sistem de furnizare a apei potabile. Firma care a efectuat lucrările Solel Boneh, precum şi CJ Mureş şi-au făcut treaba, dar restul lasă multe de dorit. Ministerul Lucrărilor Publice a cam pus căruţa înaintea boilor: nu există sistem de colectare a apelor uzate (canalizare), nu s-a previzionat numărul de conexări la sistem din partea populaţiei, nu s-a prevăzut factorul de risc numit “furt”, etc.

Se caută soluţii. Din mers.

Acum CJ Mureş caută soluţii disperate de a umple aceste goluri, din mers. Liderul grupului de consilieri PNL din CJ Mureş, Teodor Giurgea crede că “deşi investiţia Solel Boneh este benefică, nu a fost bine chibzuit planul la instalare”. Apoi continuă: “Un lucru care ne-a reţinut atenţia a fost remarca vicepreşedintelui Ioan Vasluian că din nefericire sunt deja localităţi în care lucrările de investiţii fiind finalizate, inclusiv reţeaua de cişmele, oameni certaţi cu legea au început să fure aceste cişmele şi cine ştie, dacă nu sunt păzite vor fi furate şi componente ale bazinelor-depozit de apă potabilă. Sau chiar conducte.” La aceste sesizări prezentate de chiar reprezentanţii actualei puteri, liberalul Giurgea nu a mai stat mult pe gânduri: “Am cerut urgent să fie preluată această reţea de către Societatea de Utilităţi Rurale Mureş (SURM), şi mai mult această societate să ia măsuri urgente de supraveghere şi asigurare a pazei acestor obiective strategice de alimentare cu apă a localităţilor rurale.”   

Un alt fel de hoţie

Acelaşi consilier judeţean Teodor Giurgea arată în schimb şi o altă lacună majoră a proiectului, care suferă de lipsă de gândire strategică. “Această reţea de apă, investiţie Solel Boneh este benefică pentru noi, la general vorbind, dar trebuie menţionat că sunt localităţi unde pe acelaşi traseu sunt 2-3 conducte de apă potabilă. Doar proprietarul diferă: sunt trei instituţii.” Teodor Giurgea oferă şi două exemple şocante. “Pe ruta Ceuaşu-Câmpeniţa, dar şi Cristeşti-Ungheni – există conducte după cum urmează – prima conductă de apă potabilă pentru reţeaua comunală se află în proprietatea Consiliului Judeţean prin SURM, a doua care transportă apa pe câmpie până la Pogăceaua, iar asta, făcută acum de Solel Boneh e a treia. Ultima e cu cişmele. Exact la fel este şi situaţia din Ungheni.”
Toate ca toate, dar există localităţi care se află exact în colţul opus al ringului: “Din nefericire sunt şi localităţi unde, deşi nu e mare distanţa până la sursă, cetăţenii acelor localităţi nu au apă potabilă absolut deloc. Exemplu ar fi Band care azi-mâine e oraş şi nu are apă curentă, sau Fărăgău care are conductă la 1,5 km de localitate, efortul investiţional ar fi fost mic, dar cu toate astea nu va avea apă.”
Propunerea înaintată atât de consilieri, cât şi de aparatul executiv al CJ Mureş, ca sistemul să fie transferat spre administrarea şi “protecţia” SURM SA a fost aprobată cu o majoritate largă, avându-se în vedere importanţa subiectului pentru zeci de mii de locuitori ai zonelor rurale. Astfel, s-a aprobat ca întreaga reţea de pe cursul superior al Mureşului, în zona Bistra Mureşului – Ruşii Munţi – Aluniş să ajungă pe mâna SURM SA, şi se are în vedere aceeaşi tactică şi pentru celelalte zone.