Uncategorized

Negocieri cu “pistolul la tâmplă”

Şantaj, ameninţări şi numeroase presiuni, cam asta se întâmplă unor oameni din Târnăveni pentru simplul motiv că nu au fost de acord să-şi vândă terenurile. Cincizeci de hectare de pământ au intrat în vizorul celor de la Primărie, întrucât o firmă franceză intenţionează să cumpere terenul cu scopul de a construi aici o fabrică de mobilă. Octavian Popa conduce cu abilitate jocurile murdare ce se ascund în spatele acestei afaceri care, teoretic, se vrea o salvare pentru municipiul Târnăveni.

Încă din luna iunie 2003 se vehicula ideea construirii unei fabrici de mobilă de către un investitor francez. Se pare că intenţia acestuia este de a construi o fabrică mare, pe o suprafaţă de aproximativ cincizeci de hectare de teren. Însă problema de care s-au lovit aceste planuri rămâne cea a terenului. Cea mai potrivită zonă pentru construirea întreprinderii este cea limitrofă Târnăveniului (ieşirea spre Seuca). Numai că pe terenul vizat sunt şaizeci de proprietari şi nu toţi vor să vândă pământul. Impropriu spus “să vândă” deoarece preţul a fost impus (un euro/metru pătrat). Printre cei care au mediat afacerea, în sensul de a convinge proprietarii de avantajele acestei afaceri se numără viceprimarul Vasile Chindriş, fostul dispecer IRES, Cătuţoi Nicolae, şi directorul fabricii de mobilă Jack Parisot din Sovata, totul fiind dirijat din plan secund de primarul Octavian Popa. Aceştia susţineau că “fabrica de mobilă va fi un beneficiu pentru Târnăveni, va asigura locuri de muncă şi va aduce pe linia de plutire, situaţia economică a oraşului.” Nu de alta, dar sună frumos şi reprezită argumentul perfect cu care se poate fi înţelată vigilenţa cetăţenilor.

Situaţia a degenerat rapid…

Începând cu luna februarie situaţia s-a precipitat, în sensul că se apropia termenul limită de semnare a precontractului cu investitorii francezi, care presupunea ca problema celor 50 de hectare de teren să fie rezolvată. Drept urmare şi presiunile Primăriei asupra celor care încă nu s-au decis să vândă terenul au crescut. “La începutul lunii februarie a venit o delegaţie formată din viceprimarul Chindriş, Cătuţoiu Nicolae, şi directorul fabricii de mobilă din Sovata şi ne-au spus că la Târnăveni se va face o fabrică de mobilă şi că au nevoie de terenul nostru. Au încercat să ne covingă de avantajele acestei afaceri şi aspectele pozitive pe care le va aduce oraşului, însă nu am discutat de preţ. Au fost doar discuţii preliminarii şi am fost de acord să cedăm 5200 de metri pătraţi. A doua oară când au venit, ni s-a impus să vindem terenul la preţul de un euro pe metru pătrat. Nu am fost de acord cu această sumă, iar problema negocierii nici nu intra în discuţie. În aceste condiţii am decis să nu mai vindem terenul. Au început să ne ameninţe, că au să ne poarte prin procese de tot felul şi că o să găsească ei o portiţă prin care să ne şantajeze, că nu o să avem niciodată acte în regulă. Însă nu au renunţat şi au revenit. Din nou s-a făcut un tărăboi de nedescris, continuând ameninţările. Au spus că o să ne amendeze, şi că nu mai avem nici o şansă. Suntem terminaţi fizic şi moral. Nici pe vremea comunismului nu s-a făcut aşa ceva. Numai pistolul ne mai lipsea la tâmplă, atât de dramatic au decurs discuţiile”, au declarat membrii familiei Rusu.

Şantaj la drumul mare…

Şi pentru a-şi respecta “promisiunile” cei de la primărie au găsit acea portiţă prin care practic îi şantajează pe aceşti oameni să vândă terenul la preţul derizoriu de un euro pe metru pătrat. “Cei de la primărie vor elibera titlul de proprietate numai în momentul în care semnăm şi contractul de vânzare-cumpărare al terenului. Fişa de punere în posesie s-a făcut încă anul trecut, prin luna octombrie. De atunci tot umblăm după titlul de proprietate (este vorba de titlul de proprietate nr. 148712/14 noiembrie 2003 şi titlul nr. 148705/ 12 noiembrie 2003), dar ne-au tot amânat sub diferite pretexte. Recent am fost la camera agricolă şi ni
s-a spus că acestea sunt la Prefectură. Am ajuns în audienţă la prefectul Natea şi a dat dispoziţie să ni se elibereze titlul de proprietate. Am primit informaţii clare cum că titlurile sunt făcute şi sunt la Târnăveni. Am crezut că aici se va termina şi calvarul, însă a doua zi am aflat că, de fapt, titlurile de proprietate au fost duse la Târgu Mureş chiar de către primarul Octavian Popa. Vor să ne anuleze titlul de proprietate, în felul acesta nu vom putea intra în posesia terenului”, a declarat Rusu Simion, proprietarul terenului cu pricina.

Argumente nesemnificative

Cei de la Primărie au găsit argumentul perfect care să acopere toată târâşenia în care s-au avântat. “Nu am eliberat titlurile de proprietate deoarece actele sunt pe numele tatălui care este decedat, iar cei doi copii nu au stabilit succesiunea”, a declarat primarul. Ne punem întrebarea firească: dacă acest proprietar ar fi fost de acord să vândă terenul cât de repede s-ar fi eliberat titlurile de proprietate? Tot primarul afirmă că “nu mai este nevoie de terenul respectiv deoarece s-a găsit o altă cale de rezolvare a situaţiei, au fost făcute alte proiecte care exclud terenurile persoanelor care nu au dorit să vândă terenul.” Primarul este ferm convins că afacerea este una extrem de rentabilă şi că nimeni nu ar fi trebuit să se opună. “Sunt câţiva proprietari care nu vreau să vândă terenul, deşi preţul care s-a oferit este unul foarte bun. De ce să se mai negocieze preţul? Însă unii oameni nu văd decât propriul interes şi nu se gândesc la binele societăţii.”
Oricum am privi situaţia argumentele aduse de cei de la Primărie sunt cusute cu aţă albă şi nici o explicaţie nu a putut justifica situaţia în care au fost puşi aceşti oameni, constrângerile, ameninţările şi faptul că dreptul de a negocia preţul terenului a fost exclus din start. Totul s-a făcut sub pretextul: “va fi pentru binele oraşului şi al locuitorilor acestuia”.

Situaţia familiei Rusu nu este singulară. În situaţii similare se găsesc şi alţi proprietari. Ioan Costea, Teofil Bunea, Horea Solomon, Florin Dumitru, Constantin Ghenea, Aurora Hosu sunt doar câteva nume de proprietari care au refuzat să-şi vândă terenul. “Orice este de vânzare însă există un preţ al negocierii şi nu al impunerii. Acum aproximativ trei săptămâni a venit o delegaţie cu această “propunere”. Au crezut că discută cu nişte oameni proşti. Au spus că banii primiţi din vânzarea celor 1,56 hectare de teren, nu se pot egala prin agricultură şi că este o afacere profitabilă. Nu sunt dispus să vând terenul la preţul pe care ei l-au impus, ar fi bătaie de joc. Din fericire alte presiuni nu s-au făcut, poate şi datorită faptului că acum locuiesc în Deva, iar titlul de proprietate l-am primit deja”, a declarat Constantin Ghenea

“Terenul pe care se va construi fabrica face parte dintr-un plan urbanistic general, adică o zonă destinată dezvoltării industriale. Proprietarii nu vor putea construi case pe acest teren, se poate practica doar agricultura. Firma franceză a oferit 400 milioane de lei pe hectar, o sumă foarte bună. Ce să mai negociezi la o aşa ofertă? Oricum sperăm ca până la 31 martie să finalizăm acţiunea de cumpărare a terenurilor.”     (Octavian Popa)

Show More

Related Articles

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Back to top button
Close