SIGHIŞOARA ARE NEVOIE DE SCHIMBARE!

La 20 martie anul acesta, conducerea locală a organizaţiei locale PNL era revocată cu aprobarea adunării generale şi, tot cu acordul acesteia, era instalată o nouă conducere, interimară. S-a vorbit atunci de “cutremurul” de la Sighişoara, cei schimbaţi au acuzat existenţa unui “puci”, iar în conferinţa de presă a biroului judeţean s-a vorbit despre “aplicarea unor măsuri perfect statutare”. Despre toate acestea şi cele care au urmat discutăm cu Mircea Purenciu, preşedintele organizaţiei locale a PNL.

Rep. – Ce s-a întâmplat de fapt la 20 martie?
M.P. – Exact ce s-a spus la conferinţa de presă: s-a procedat la aplicarea strictă a prevederilor statutare. Cu precizarea că, activitatea slabă a biroului municipal a fost discutată de conducerea judeţeană la Sighişoara cu cca. 6 luni în urmă, iar pentru remedierea situaţiei au fost luate decizii încă din decembrie 2003. Desigur, în sensul aplicării măsurilor de care aminteaţi. Nu este vorba deci de nici un “cutremur” şi cu atât mai puţin de un “puci”.
R. – Şi ce s-a întâmplat în continuare?
M.P. – Multe, chiar foarte multe. Se poate spune că săptămânile care au urmat au concentrat tot ceea ce nu s-a realizat în ultimii doi ani: de la reactivarea “veteranilor” retraşi în anul 2000 şi refacerea structurii existente înainte de 2003 la pregătirea echipei de campanie şi a candidaţilor pentru alegerile locale; concomitent cu recuperarea prejudiciului de imagine generat de “absenţa” organizaţiei noastre din viaţa comunităţii locale.

R. – Nu sunt prea multe pentru numai 6 săptămâni?
M.P. – Nu. Explicaţia este relativ simplă şi motivează din plin cele petrecute la 20 martie: oamenii doreau să acţioneze, iar noua conducere le-a dat posibilitatea să o facă din plin. Lor li s-au adăugat cei care s-au aflat  în expectativă şi care au venit în aceste zile în număr mare să ni se alăture. Cred că un rol important l-a avut şi constatarea că noi dorim o altfel de abordare a implicării noastre în viaţa comunităţii locale, convingerea că dincolo de  aşazisul joc “de-a politica” dorim şi avem capacitatea de a aduce schimbarea în bine pe care şi-o doresc în mod firesc sighişorenii.
R. – Bine, dar Sighişoara a avut în 2003 o serie de realizări notabile Â…
M.P. – Acesta este un paradox, aparent desigur, posibil doar în mereu surprinzătoarea noastră Românie: în pofida lucrărilor terminate sau începute anul trecut, remarcabile de bună seamă, imaginea Sighişoarei este astăzi mult sub nivelul celei de acum 4 ani. Pentru că în această perioadă s-au realizat “obiective” şi nu s-a făcut nimic – sau aproape nimic – pentru soluţionarea problemelor reale ale localităţii. Nu numai că problemele de infrastructură, spre exemplu, nu au fost soluţionate, dar chiar şi întreţinerea acesteia a fost mult sub necesităţi. Şi nu mă refer aici doar la îmbrăcămintea asfaltică ci mai ales la infrastructura subterană – apă, canal, gaze – sector în care o bună parte din localitate se situează mult sub nivelul urbanului.
R. – Cum explicaţi “paradoxul”?
M.P. – O explicaţie există şi cred că am dreptul să o dau: am fost consilier local – independent – în perioada 1992 – 2000, iar în ultimii ani am colaborat la săptămânalul local fiind în legătură strânsă cu activitatea administraţiei locale. Mai mult, în ultimii ani am avut posibilitatea să studiez o serie de lucrări de management şi marketing al localităţilor. Concluzia la care am ajuns este aceea că nici Consiliul Local şi nici aparatul de specialitate al Primăriei nu s-au implicat cu competenţă, mai ales consiliul, şi responsabilitate, mai ales specialiştii. Aşa se face că amatorismul şi “datul cu părerea” au devenit regulă de lucru, desigur în dispreţul atribuţiunilor prevăzute de lege, iar absenţa exigenţei faţă de aportul salariaţilor a transformat munca acestora în “voluntariat”. Şi unii şi alţii s-au ascuns după “darurile” guvernamentale, substituindu-le nerealizărilor din aceşti ultimi 4 ani.
R. – Nu sunteţi prea aspru în aprecieri?
M.P. – Câtuşi de puţin. Şi vă dau un exemplu: în absenţa unor programe fundamentate serios, Sighişoara nu a participat, deci a pierdut în perioada 2001 – 2002 ocazia primirii unor fonduri substanţiale de la UE care ar fi permis realizarea lucrărilor de reabilitare a infrastructurii, în timp ce localităţi ca oraşul Siret – de care mulţi au uitat că există – au profitat din plin. Şi încă un exemplu: după “mutarea” Dracula Park la Snagov, programul special de dezvoltare turistică a zonei Sighişoara a încetat să mai funcţioneze deşi parcul tematic este doar una din prevederile adoptate prin lege, iar de neaplicarea acesteia nu întrebă nimeni!
R. – Este un subiect bun pentru campania d-voastră electorală …
M.P. – Nu, în cel mai bun caz o sursă de finanţare pentru o parte din prea multele probleme de rezolvat. Subiectul campaniei noastre electorale este programul complex de dezvoltare durabilă a Sighişoarei în perioada 2004 – 2008 şi în continuare, iar oferta noastră electorală este echipa pe care o propunem sighişorenilor, echipă formată din oameni competenţi şi cu experienţă în managementul de amploare, nu doar al unor SRL-uri în miniatură. Această echipă poate şi este hotărâtă să demonstreze că Sighişoara va deveni în perioada următoare un oraş european, în primul rând printr-o administrare europeană, modernă şi eficientă. Şi încă ceva: să nu uităm că Sighişoara a fost în perioada de înflorire interbelică un oraş eminamente liberal, iar o nouă relansare nu poate veni decât tot de la liberalism.