Salvati drumul catre manastire!
Drumul Judetean 153 C Reghin-Lapusna e distrus în ciuda faptului ca Manastirea si Biserica de lemn “Sf. Ierarh Nicolae” e unicul monument istoric de categoria A, din judetul Mures, cu o vechime de 234 de ani, cu pictura murala restaurata. DJ 153 C care asigura accesul în zona manastirii e aproape impracticabil, motiv pentru care credinciosii o viziteaza din ce în ce mai rar, desi conform legii aceste monumente au facilitate pentru acces. Asfaltul s-a zdrobit din cauza masinilor de mare tonaj din zona care fac exploatari forestiere drept pentru care din ce în ce mai multi soferi îsi zdrobesc masinile. În ultimele sapte luni staretul si-a dus masina la service de patru ori, iar din 1990 cei care administreaza DN 153 nu au luat masuri de reabilitare, modernizare sau îmbunatatirea infrastructurii retelei rutiere declara staretul. Sponsorii prefera sa plateasca bani manastirii decât sa asigure transport pe “ruta plângerii”, neriscând sa îsi zdrobeasca masinile pentru spovedanii si pelerinaje, iar soferii se considera discriminati deoarece platesc taxele de drum chiar daca nu îl pot folosi în conditii optime.
Drumul catre manastire, cosmarul soferilor
Manastirea Lapusna se întinde pe o suprafata de 50 de ari si detine 30 de ha de padure, este situata la o altitudine de 815 m în comuna Ibanesti, sat Lapusna, la 70 km de Târgu-Mures, la 100 de metri de Castelul Regal de Vânatoare si 30 de metri de cabana Directiei Silvice, într-o zona muntoasa mirifica, dar cu cale de acces foarte limitat. Drumul Judetean 153, care asigura accesul în zona Manastirii Lapusna este impracticabil. Portiunea de la Fâncel la Lapusna este un cosmar pentru soferi care, din cauza gropilor, trebuie sa circule cu viteza întîia pentru a nu-si distruge masinile. Artera are statut de drum judetean si ar trebui sa fie întretinuta de Consiliul Judetean, numai ca aici nu s-au mai facut lucrari de reabilitare de peste 15 ani, azi devenind impracticabil. Manastirea se afla la 45 de km de Reghin, în Muntii Gurghiului, pe valea cu acelasi nume. Locasul de cult, s-a înfiintat abia în anul 1997, ca urmare a nevoii de a redeschide biserica de lemn, monument istoric care dateaza din secolul XVIII. Dupa venirea primilor vietuitori de la Parva-Rebra, judetul Bistrita Nasaud, staretul manastirii a fost numit Protosinghelul Arsenie Boariu. Primii pasi au fost devierea drumului forestier de lânga manastire, constructia primului corp de chilii si lucrarile de restaurare, a picturii bisericii de lemn, timp în care vietuitorii de la manastire au locuit într-un corp al castelului de vânatoare. Abia dupa doi ani a fost posibila mutarea în primele chilii, iar în anul 2005 s-a început constructia la corpul al doilea de chilii care a închis si paraclisul de iarna deasupara gangului de la intrare.
În prezent în incinta manastirii se afla Biserica cu hramul “Sf. Ierarh Nicolae”, din lemn de stejar în alternanta cu elemente de molid, îmbinate în coada de rândunica care dateaza din 1779. Prezenta bisericii de lemn se datoreaza regelui Carol al II-lea care, în anul 1937 a cumparat-o din satul Comori (comuna Gurghiu), biserica a fost demontata bucata cu bucata încarcata în care si trase de boi si reasezata pe malul râului Secuieu. Marturia este daltuita pe o grinda ce separa pronaosul de naos, “Montat de Moisa Iosif din comuna Iernuteni în 24 iunie 1937”. Biserica de lemn a fost adusa din satul Comori, pentru a servi ca loc de închinaciune pentru Casa Regala. O data cu stramutarea bisericii au fost aduse aici si icoane care atesta legaturile strânse dintre Transivania si Moldova secolului 18 executate de “Vasilascu Zugrav din tara Moldovii, feciorul lui Chiriac Stegarul ot Focseni”. Totodata dupa reasamblarea bisericii, mesterii i-au adaugat un foisor înalt cu clopotnita si coif, iar pictura murala din interior foarte bogata în compozitii, este executata de zugravul Toader Popovici.
În data de 6 august am facut o vizita la Manastirea Lapusna unde l-am gasit pe staretul Arsenie, savârsind Probojenia (slujba Praznuirii Schimbarii la fata, a lui Hristos), în fata câtorva credinciosi veniti de la zeci de kilometri, pentru a se reculege. M-au fascinat dintotdeauna caile neconventionale pe care le poate alege în viata un om si i-am respectat, pe cei cu spiritele însetate de perfectiune, care au avut puterea sa se dedice trup si suflet unei vieti monahale, care necesita sacrificiu, disciplina si o renuntare care, pune zi de zi la încercare limitele omenesti.
Izolati de lume
Uitati de lume în vârful muntiilor cei doi vietuitori ai Manastirii Lapusna au o viata de schit, de chilie, pe care o înteleg doar cei care se angajeaza sa lupte toata viata cu ispitele lumesti într-o continua ascensiune spre Dumnezeu. Asa încât simti deopotriva respect dar si o oarecare teama în preajma fetelor monahale, de parca acestia s-ar afla cu 500 de ani lumina înaintea noastra spiritualiceste si cumva pacatele noastre devin “transparente” în prezenta lor. M-am întrebat de atâtea ori : Cum arata o zi din viata unui monah? “Dimineata la ora 6 facem utrenia, apoi la ora 9 avem o gustare, la ora 10 intram în munca la “ascultare”, îndatoriri în curte, la bucatarie, în biserica, pâna la ora 14.00, dupa care avem fiecare o rugaciune la chilie, la ora 16.00 luam cina dupa care ne pregatim de vecernie de la ora 18.00. La ora 19.00 ne retragem la chilie unde avem program de rugaciune si de studiu, iar când sunt sarbatori realizam si Sfânta Liturghie”, a declarat staretul manastirii. Manastirea fiind destul de izolata nu are enoriasi permanenti, la Lapusna vin mai multi turisti din tara si strainatate în pelerinaje sau oameni care ajung accidental. Cei mai fideli credinciosi care frecventeaza regulat Manastirea sunt în general din Reghin, Târgu-Mures si Valea Gurghiului”. Media în perioada de vara pe duminica e de 10-15 credinciosi maxim, iarna patru-cinci persoane, sau sunt duminici când nu vine nimeni; la noi, când sunt 30 de persoane în manastire consideram ca e un moment deoasebit pentru bisericuta noastra”, explica staretul.
S.O.S Drumului Judetean
153 C Reghin-Lapusna!
De la Reghin la Manastirea Lapusna am parcurs cei 45 de km, în doua ore, fiind nevoiti pe anumite portiuni sa circulam cu 5 km/h. Pe traseu în zona Dulcea, din cauza gropilor un sofer cu un autoturism si-a rupt planetara stânga dupa 3.300 de km pe bord rulati. Satenii spun ca acest traseu fost asfaltat prin anii 1966-1970 si de atunci a fost lasat în plata Domnului, iar azi sunt revoltati deoarece drumul desi e inpracticabil ei platesc taxele de drum judetean ca si când ar fi la standarde europene. Staretul Arsenie spune ca din 1996 de când e la Lapusmna starea drumurilor s-a înrautatit în fiecare an, azi fiind aproape inpracticabil, sa nu mai vorbim refacerea si înlocuirea de poduri. “Din câte stiu eu dupa 1990 a fost un protocol semnat între Consilul Judetean Mures si Directia Silvica Mures si aceasta portiune de Drum Judetean de la Fâncel pâna în Lapusna a fost trecut la categoria de drum forestier, dar s-a facut un protocol local, nicidecum un protocol guvernamental, la nivel de lege organica, desi tot drum judetean e. Datorita acestui protocol cei de la Directia Silvica, prin Directia de întretinere a drumurilor l-au mai întretinut din când în când cu piatra, pâmânt, l-au mai cilindrat cu lama buldozerului dar foarte rar. În schimb cei de la Drumuri Judetene care îl au în gestiune, nu au facut nimic dupa 1990, asa s-a ajuns în aceasta stare extrem de proasta. În cei 11 ani de când sunt aici nu l-am vazut niciodata atât de degradat, si fiecare îl plaseaza unul celuilalt, în timp ce se înregistreaza din ce în ce mai multe zdrobite.
Drumul este într-o stare catastrofala, chiar si noi am fost în service de patru ori cu masina pentru rotulele si capete de bara”, explica staretul Arsenie. Nu mai exista urma de îndoiala ca e vorba de rea vointa din partea autoritatilor. Acesta mai marturiseste ca daca drumul ar fi fost bun în cei 11 ani si ar fi avut si linie telefonica sau macar semnal la telefonia mobila, realizarile materiale ar fi fost duble si organizarea ar fi fost cu totul alta. Momentan cei 185 de mp, de pictura în stil naiv din Bisericuta de lemn sunt în restaurare, si se preconizeaza ca vor fi finalizate în 2-3 saptamâni, costurile investitiei se ridica la 100.000 de dolari si sunt suportate de Directia Monumentelor Istorice din cadrul Ministerului Culturi. Din pacate ceilalti sponsorii care finanteaza Manastirea prefera sa dea bani decât sa asigure o ruta de transport, pe “ruta plângerii”, neriscând sa îsi zdrobeasca masinile pentru spovedanii si pelerinaje.
Robert MATEI
