Vine o vreme cand ne intoarcem la origini

Traieste la Albesti, langa Sighisoara si periodic se deplaseaza la Facultatea de teologie din Sibiu. Parintele profesor dr. Ilie Moldovan este un carturar adevarat, inconjurat de carti si de verdeata gradinii sale unde se relaxeaza prin munca. Iubeste viata crestina si istoria romanilor, scrie carti si indruma doctorate in calitate de profesor asociat al Facultatii de teologie din Sibiu. Rezumand activitatea Sfintiei Sale, putem spune ca este o viata inchinata muncii. In linistea patriarhala a locuintei sale din Albesti, parintele profesor dr. Ilie Moldovan a acceptat sa acorde un scurt interviu “Ziarului de Mures“ pe doua teme de actualitate: provocarile vietii moderne si dialogul ecumenic.

Reporter: Prea Sfintia Voastra, stiu ca locuiti in Albesti, dar periodic va deplasati la Sibiu unde indrumati doctorate. Nu este incomod acest du-te-vino?

Ilie Moldovan: Nu, nu este incomod. Fac acest lucru de mai multi ani si m-am obisnuit. Sunt legat prin fibra mea de Albesti. Aici m-am nascut si am crescut. Tot aici am parintii, bunicii si strabunicii…Vine o vreme in viata fiecaruia dintre noi cand simtim nevoia sa fim mai aproape de origini. E o chemare interioara care te faci sa te intorci acolo de unde ai plecat candva.

Reporter: Traim intr-o societate dinamica, in care schimbarile se petrec intr-un ritm halucinant in aproape toate domeniile si in care procesul de globalizare e mai mult decat evident. In acest context atat de complex cum reactioneaza Biserica ortodoxa? Este ea capabila sa se adapteze?

Ilie Moldovan: Biserica este depozitara unor valori perene care transced timpului. De aici si capacitatea ei de a dura in timp, de a depasi momentele dificile prin care i-a fost dat sa treaca nu de putine ori in istorie. Biserica traieste in comuniune deplina cu realitatile pozitive ale societatii din care face parte si respinge raul in diversele sale forme de manifestare. Ori acest fapt, deschide perspective noi, atat pentru societatea prezenta, cat si pentru cea viitoare.

Reporter: Nu stim cum va arata socie­ta­tea romaneasca a anului…2050, sa zicem. Pu­tem eventual sa presupunem. Ce rol credeti ca va avea Biserica ortodoxa in viitor?

Ilie Moldovan: La anul 2050 – an la care faceti dumneavoastra referire – sunt convins ca va prevala ceea ce este dumnezeiesc in zestrea noastra ereditara. Ca urmare, Biserica ortodoxa va rezista intrucat contam pe suprematia valorilor noastre ancestrale. Biserica va continua sa joace un rol important in viata comunitatii, asa cum a avut si pana acum. O societate fara credinta in Dumnezeu nu poate fi conceputa pentru ca este in afara firii. Andre Malraux spu­nea ca “Mileniul trei va fi unul religios sau nu va fi deloc”. Cu siguranta ca mileniul III va fi unul religios si asta pentru ca oamenii vor simti mai mult ca oricand nevoia sa se apropie de Dumnezeu.

Reporter: Personal cred ca ecumenismul nu este o moda, ci o necesitate imperioasa. Am constatat ca exista tot mai multe contacte pe linia dialogului intre Bisericile crestine surori. Sibiul a gazduit recent o asemenea manifestare. Care credeti ca vor fi rezultatele concrete ale acestui dialog ecumenic ce se poarta de mai mult timp si care, probabil, se va purta si in continuare?

Ilie Moldovan: Pe aceasta tema se poate discuta foarte mult. Dar ma voi rezuma doar la doua idei. Dupa opinia mea dialogul ecumenic este necesar atata timp cat nu presupune renuntari fundamentale. In ceea ce priveste rezultatele acestui dialog, ele sunt greu de estimat la acest moment, dar cu siguranta ca ele vor apartine unei interventii divine.

Reporter: Noi, laicii, ne bucuram si ori de cate ori avem ocazia “preamarim” progresul si rezultatele acestuia. Considerati ca acest progres aduce intr-un fel si vreo atingere moralei crestine in ceea ce are ea fundamental si definitoriu?

Ilie Moldovan: La modul lipsit de discernamant crestin-ortodox, progresul poate aduce atingere moralei si asta intrucat noi nu existam in veac pentru a exista, ci existam pentru a infaptui imparatia lui Dumnezeu pe pamant. Uitarea sau omiterea acestui adevar este fisura prin care pierdem forta etnogenezei noastre. Iar etnogeneza nu este o amintire, ci o forta creatoare de destin. Progresul a adus cu el libertatea in toate planurile ei de manifestare. Dar libertatea nemasurata, neinfranata, neingradita a adus si raul. Si o sa va dau doar un exemplu: ganditi-va la avort si consecintele sale…dar cate n-ar mai fi de spus…

Reporter: In indelungata dumneavoastra cariera de pastor de suflete, dar si de cadru didactic universitar ati cunoscut multe personalitati ale teologiei crestine ortodoxe. Puteti sa-mi evocati o anume personalitate care considerati ca v-a influentat in vreun fel anume?

Ilie Moldovan: Da, am avut privilegiul sa cunosc mai multe personalitati, dar l-as evoca doar pe parintele Staniloaie. Un teolog cu har dumnezeiesc. Parintele Staniloaie – cu care am purtat si corespondenta – a fost un adevarat far de lumina. Viziunea lui asupra neamului romanesc are un caracter profetic. Semnificativ este modul in care, atunci cand a parasit aceasta lume, s-a adresat nepoatei sale cu cuvintele: “Filoteie, ne piere neamul…” Vrednicul parinte Staniloaie spunea ace­ste ultime cuvinte in sensul in care intreaga viziune asupra exi­stentei neamului nostru se concentreaza in valorile ortodoxiei romanesti. Iar aceste valori, in zilele noastre sunt tradate prin pruncucidere organizata.

Reporter: Prea Sfintia Voastra, la ce anume lucrati in prezent?

Ilie Moldovan: Nu este niciun secret. In momentul de fata adun material si ma concentrez pe ideea realizarii unui volum pe care cred ca am sa-l intitulez: “Aspecte ale unei existente euharistice in zona arcului carpatic”. Cred ca este o carte necesara, dar si o datorie a mea pentru romanii din interiorul arcului carpatic.

A consemnat Nicolae BALINT

Parintele Ilie Moldovan s-a nascut in 1928, la Albesti, judetul Mures. In anul 1954 a absolvit Facutatea de agronomie din Cluj-Napoca urmand in paralel si Facultatea de teologie ortodoxa pe care a absolvit-o in 1956. In anul 1974 a absolvit un doctorat in teologie dogmatica. A fost preot in mai multe parohii din tara, iar intre 1978-1983 a ocupat functia de conferentiar spiritual la Facultatea de teologie ortodoxa din Bucuresti. In prezent este indrumator de doctorate la Facultatea de teologie ortodoxa din Sibiu, Sfintia Sa avand si o bogata activitate publicistica. Este autorul mai multor carti, studii si comunicari stiintifice dintre care amintim: “Invatatura despre Sfantul Duh” (1973), “Adolescenta, preludiul la poemul iubirii curate” (1981), Credinta stramoseasca in fata fortelor antihristice sectare” (1984), “Teologia iubirii”, vol. I sI II (1996) si “Calendarul viu” (2007).