Viata spirituala
Locuitorii Chiherului sunt, dintotdeauna, oameni credinciosi si cu frica de Dumnezeu. În preajma anului 1700, locuitorii din Chiheru de Jos, Chiheru de Sus si Urisiu de Jos au îmbratisat religia Greco-Catolica, cei din Urisiu de Sus ramânând adepti ai Ortodoxismului. Dupa interzicerea religiei Greco-Catolice de catre regimul comunist, statistica din 2006 prezinta împartirea populatiei dupa religie în felul urmator: dintr-un total de 1.740 de credinciosi, 1.572 erau ortodocsi, 118 greco-catolici, 48 de alte culte si doi fara religie.
Biserica
Fiecare din cele 4 sate apartinatoare comunei îsi are propria Parohie, iar în Chiheru de Jos exista si o manastire. Aceasta a fost construita în 1717, si nu doar cu destinatia de lacas de cult. În perioadele zbuciumate, în interiorul ei a functionat si o scoala. Manastirea a adapostit printre cele mai vechi carti religioase în limba româna, unele primite chiar de peste Carpati, precum si un vestit atelier de pictura.
Un zapis din 14 decembrie 1732, descoperit de Nicolae Iorga, spune ca Manastirea din Chiheru de Jos a fost construita de ieromonahul Partenie, care dezvolta chilia lui Grigoras. Fara dubiu, acest lacas religios a slujit credinta Greco-Catolica.
Nu se steie exact anul pâna când a functionat manastirea, dar izvoarele orale amintesc de posibilitatea ca aceasta sa fi fost una dintre cele 150 de biserici si manastiri distruse de tunurile lui Bucov, în 1848.
Printre cartile religioase adapostite aici se numara “Cazania lui Varlaam de la 1683”, acum dainuind în Muzeul comunei Chiheru, “Carte româneasca de învatatura”, “Noul Testament de la Balgrad al lui Simion Stefan”, “Antologhion” (Râmnic, 1766), “Strasnic” (Blaj).
În momentul de fata, Manastirea din Chiheru de Jos este în reconstructie. La scurt timp dupa Revolutia din 1989, actualul primar Emanoil Hurdugaci, alaturi de familie, au marcat amplasamentul. Piatra de temelie a fost pusa si sfintita în 1994, iar constructia a început în 2002, preot paroh fiind Zaharie Farcas.
Bradut-Crisan SUCIU
