Schuster Ecosal promovează respectul pentru mediu
SC Schuster Ecosal SRL a fost înființată în anul 1998 și are ca obiect principal de activitate salubrizarea localităților, colectarea, transportul și depozitarea deșeurilor menajere. Firma și-a început activitatea cu 62 de angajați și are în prezent cca. 150 de angajați. Mai multe detalii ne oferă Alexandru Pâncă, director al societății Schuster Ecosal.
Reporter: Domnule director, vă rog să faceți o scurtă prezentare a firmei pe care o conduceți.
Alexandru Pâncă: Primul oraș în care ne-am început activitatea de salubrizare a fost municipiul Sighișoara, apoi în comunele învecinate cum sunt Vânători, Nadeș, Å¢igmandru, pentru ca după trei ani de activitate să efectuăm servicii de salubrizare și în orașul Luduș și în comunele învecinate. La scurt timp am început activitatea de salubrizare și în orașul Târnăveni și în comunele Adămuș și Băgaciu. Avem puncte de lucru atât la Luduș cât și la Târnăveni, activitatea fiind coordonată de punctul de lucru din Sighișoara, iar populația totală deservită de firma Schuster Ecosal se ridică la aprximativ 85.000 de locuitori.
Rep.: Cine sunt principalii investitori ai firmei Schuster Ecosal?
A.P: Acționarii principali ai societății sunt frații Schuster din Germania. Cei doi frați sunt plecați din zona Sighișoarei, din satul Criș, și după vreo douăzeci și ceva de ani s-au gândit să investească în România și astfel au înființat la Sighișoara firma de salubritate Schuster Ecosal, unul din cei doi frați având o firmă de salubritate și în Germania. Printr-un aport de capital activitatea firmei Schuster Ecosal s-a extins reușind să deservească mai multe localități.
Rep.: Depozitul ecologic de deșeuri de la Sighișoara este administrat tot de firma dumneavoastră?
A.P: Firma noastră este operator în depozitul ecologic de deșeuri de la Sighișoara care a fost dat în folosință în anul 1999 prin deschiderea primei celule. Activitatea pe care o desfășurăm acolo constă în sortarea, depunerea și compactarea deșeurilor, tot acolo efectuându-se și filtrarea apei rezultate din incinta depozitului, în cadrul unei stații de epurare. La depozitul de la Sighișoara sunt aduse deșeuri din localitățile din zonă cât și de la Târnăveni. La trei ani de la darea în exploatare a primei celule s-a deschis și a doua celulă, urmând ca în viitor depozitul să se extindă până la patru celule.
Rep.: Firma dumneavoastră practică și o activitate de colectare selectivă a deșeurilor direct de la populație. Înțeleg oamenii că trebuie să-și selecteze gunoiul înainte de a-l arunca?
A.P: Prima activitate de colectare selectivă a deșeurilor am început-o în urmă cu aproximativ cinci ani când am distribuit saci de polietilenă populației cu scopul de a aduna în ei sticle de plastic (PET-uri) sau/și hârtie. Activitatea respectivă nu a dat rezultate deoarece în prima săptămână am colectat vreo 85 de kilograme, în a doua săptămână am adunat și mai puțin, iar până la urmă am renunțat. Am adoptat o altă variantă care a constat în distribuirea pe raza municipiului Sighișoara a unor containere din polietilenă cu capacitate de 1,1 metri cubi și vopsite în galben pe care scrie „Numai pentru PET-uri”. Din aceste containere colectăm deșeuri amestecate în care ponderea cea mai mare o au totuși PET-urile, deși oamenii depun în aceste containere și deșeuri menajere sau de altă natură. Populația nu prea e receptivă la colectarea selectivă a deșeurilor și nici nu a fost constrânsă de nimeni, lăsându-se totul la aprecierea oamenilor. Deși am fost ajutați în acest sens de mass-media locale și de Primăria Municipiului Sighișoara, rezultatele nu au fost pe măsura așteptărilor. Totuși, deocamdată mergem pe această variantă, de colectare selectivă a deșeurilor la cele 37 de puncte unde există containere pentru PET-uri, urmând ca în cel mai scurt timp, cel mai probabil din 2009, să trecem la construirea unei stații de sortare în zona depozitului de deșeuri menajere. Deocamdată sortarea deșeurilor se face și direct în rampa de gunoi iar în urma acestei activități rezultă PET-uri (pe care le balotăm și le expediem unei firme din Buzău), cartoane (pe care le balotăm și le vindem unei firme din Zărnești) și într-o mai mică măsură folie de polietilenă.
Rep: Ce ar trebui făcut în privința educării populației în direcția protejării mediului înconjurător?
A.P: Cred că cea mai bună soluție și care să dea și rezultatele cele mai bune ar fi educația făcută elevilor în școli. Dacă un copil știe că anumite deșeuri trebuie colectate selectiv și că trebuie duse la un anumit container în stare sortată, ajunge să-și influențeze și chiar să-și educe propriii părinți în privința protejării mediului înconjurător.
A consemnat Sebastian ANGHEL
