Letonia, o țară “oferită” spre vânzare

Letonia sau Livonia cum i se spunea în secolul al XIII-lea, se află în momentul dat față într-o situație deosebit de gravă. Cu puțin timp în urmă, guvernul leton a anunțat naționalizarea Parex Banka, a doua bancă din Letonia. Aceasta s-a făcut prin preluarea a 51 % din acțiuni, la prețul simbolic de aproape 3 Euro. Fondată în 1992, Parex Banka era până de curând cea mai mare bancă cu capital autohton și în același timp un simbol național.

Stat baltic, la fel ca Estonia și Lituania, Letonia a avut neșansa ca în decursul istoriei să aibă vecini puternici și cu tendințe expansioniste. Letonia a cunoscut dominația germană, poloneză, suedeză și rusă, dar și un scurt “moment de independență”, perioada 1918-1940. A fost apoi anexată de URSS (1940-1990). După prăbușirea acestui stat comunist, Letonia a devenit independentă, dar libertatea pentru cetățenii săi și independența statului nu a însemnat și atingerea prosperității sperate.

Extaz și agonie…economică

În 2007 produsul intern brut (PIB) al Letoniei, a înregistrat o creștere de-a dreptul explozivă, dar după această creștere economică record în cadrul UE, de circa 10,2 procente comparativ cu 2006, în trimestrul trei al anului 2008, PIB-ul Letoniei a înregistrat brusc o cădere dramatică, de circa 4,6. Unii specialiști în finanțe cred că în momentul de față Letonia este o țară în colaps, prima victimă adevărată din cadrul UE, consecință a crizei economice mondiale. Recent, Ivars Godmanis, primul ministru al guvernului leton, a anunțat că împreună cu guvernul său a luat decizia naționalizării băncii în scopul de a asigura stabilitatea sistemului financiar din țară si pentru funcționarea normală a Parex Banka. Banca de stat Latvijas Hipoteku Un Zemes Banka AS din Letonia urmează să preia 51% din acțiunile Parex Banka AS pentru cei trei Euro. La momentul preluării, Parex Banka avea credite sindica­lizate în valoare de aproximativ 775 milioane de euro, dar acești bani va trebui să îi ramburseze în 2010. Ministrul de Finanțe din Letonia a mai menționat faptul că Valery Kargin, președintele Consiliului de Admi­nistrație de la Parex, urmează să fie înlocuit de o persoană desemnată de stat.

Letonii își păstrează

speranța, dar mai ales umorul

După ce guvernul leton a solicitat un împrumut de la FMI, menit a salva economia statului, șeful Fondului Monetar Internațional, Dominique Strauss-Kahn, a făcut cunoscut faptul că această instituție a aprobat împrumutul de circa 7,5 miliarde de euro, dar numai după ce în prealabil guvernul leton și reprezentanții FMI au convenit pachetul de politici și măsuri destinate pentru stabilizarea economiei. Cetățenii letoni privesc însă cu neîncredere spre FMI, dar în același timp și cu un umor negru spre proprii guvernanți. Exasperați de faptul că aceștia din urmă nu se dovedesc la înălțimea gravei situații prin care trece țara, letonul Roberts Safonovs a creat o petiție online prin care cerea Suediei să invadeze Letonia și să preia controlul țării. Ea a devenit în scurt timp foarte cunoscută printre letoni fiind semnată de peste 10.000 de cetățeni. “Noi, poporul leton, se preciza în petiție, rugăm Suedia să ocupe Letonia. Considerăm că statul leton nu are nici un motiv să mai e­xiste. Vrem să devenim cetățeni suedezi și promitem că ne vom supune legilor suedeze. În schimb, ne dorim cetățenia suedeză și aceleași drepturi ca și suedezii”. Ocupația suedeză care a durat 172 de ani, este văzută și azi de foarte mulți letoni, ca fiind “epoca de aur a Letoniei”, suedezii fiind considerați ca “invadatori cu bune intenții”. În disperarea lor, alți circa 400 de letoni i-au adresat o scrisoare online miliardarului rus Roman Abramovici, a cărui avere este estimată la circa 23 miliarde de uro. Ei îi cereau acestuia, nici mai mult nici mai puțin, decât să le cumpere țara. “Dorim să vă gândiți, se specifica în scrisoare, la posibilitatea de a cumpăra Letonia. Populația este muncitoare și plăcută, zona este ecologizată și aveți destul spațiu pentru iahtul dumneavoastră”.

Nicolae BALINT

nicolae_balint@yaho.com