2009, Anul Gunoaielor. Interviu cu Dănuț Ștefănescu, șeful Agenției pentru Protecția Mediului Mureș

Normele europene privind protecția mediului impun obligatoriu o schimbare de mentalitate a oamenilor și a agenților economici. Până în anii din urmă, nu ne interesa foarte tare ce se întâmplă cu deșeurile, ce aer respirăm sau ce putem face pentru a avea un mediu curat. Directorul executiv al Agenției pentru Protecția Mediului Mureș (APM), Dănuț Ștefănescu, ne lămurește în dialogul următor cum stă treaba cu taxarea pungilor de plastic, care sunt unitățile potențial poluatoare ale județului, cât gunoi menajer producem și de ce suntem obligați să închidem gropile de gunoi din județ.

Reporter: Care a fost bugetul alocat APM Mureș pe anul 2008?

Dănuț Ștefănescu: Bugetul toal pe anul trecut a fost de 2.064.000 de lei, din care fondul de salariu a fost 1.583.000 de lei și după ce vremuri se anunță cred că bugetul de anul acesta va fi unul asemănător.

Rep.: Câți angajați aveți în organigrama agenției?

D.S.: Avem 50 de posturi în organigramă, dar avem angajați doar 47 pentru că s-au blocat trei posturi vacante.

Rep.: Ce activități desfășurați în luna martie?

D.S.: În această perioadă eliberăm acte de reglementare, analize de laborator și monitorizăm starea factorilor de mediu din județ.

Rep.: Direct, sau indirect criza financiară afectează într-un fel sau altul activitatea agenției?

D.S.: Da, am înregistrat o scădere la eliberarea acordurilor de mediu pentru investiții noi, foarte puține dosare au ajuns la noi în ultima perioadă pentru aprobări pentru realizarea de obiective industriale.

Rep.: Care ar fi problemele de mediu care necesită o rezolvare urgentă?

D.S.: În această perioadă am depus un proiect la Post Mediu – Axa 4 – pentru realizarea planului de management, în aria protejată Munții Călimani-Gurghiu. Proiectul a fost depus la Sibiu și în termen de zece zile vom primi un răspuns oficial. Eu sper să câștigăm acest proiect în valoare de circa 1.400.000 de euro. Sunt șanse mari să câștigăm. Vreau să vă spun că acest proiect a fost realizat de compartimentul Protecția Naturii din APM în afara programului, adică fără ca oamenii să fie plătiți cu ceva în plus față de salariul lor normal.

Rep.: Până la urmă care este motivul pentru care Guvernul nu va retrage taxa pe pungile de plastic?

D.S.: Eu chiar am fost la București, la

ședința din Camera Deputaților. Pe moment ordonanța a rămas în vigoare, se menține ecotaxa de 0,2 lei pe punga de plastic. S-a discutat foarte mult faptul că trebuie realizat un laborator în România care să ateste că materialul din care sunt confecționate pungile este biodegradabil sau nu. Aici se nasc problemele, deoarece în România nu există un asemenea laborator, producătorii de mase plastice au ridicat problema ca această ordonanță să fie amânată încă cel puțin 6 luni, pentru a se putea adapta și ei la aceste pungi bio-degradabile.

Rep.: Care sunt unitățile potențial poluatoare din județ?

D.S.: Unitățile potențial poluatoare care funcționează momentan și au autorizația de mediu sunt în număr de 8 și ele beneficiază de o perioadă de tranziție din partea Uniunii Europene. Nu s-au putut încadra în cerințele impuse de UE și au primit termene până în 2012-2015. Azomureșul trebuie să își rezolve problemele de mediu până în 2015. Unități potențial poluante la nivel de județ care pot polua semnificativ factorii de mediu sunt circa 16 la număr și mă refer aici la fabricile de cărămizi, de sticlă, combinatul Azomureș, fermele de porcine cu peste 2.000 de capete, termocentrala de la Iernut. Dar problema mare în județul Mureș este problema deșeurilor, care în acest moment nu este rezolvată sub nicio formă. Anul acesta trebuie să închidem toate gropile de gunoi în afară de cea de la Sighișoara. Suntem obligați prin angajamentul față de UE.

Rep.: Dar Master Planul Consiliului Județean nu salvează această problemă?

D.S.: Consiliul Județean are Master Planul cu gestiunea integrată a deșeurilor, care a fost aprobat de Ministerul Mediului și care are o valoare mare, de 40.000.000 de Euro, contribuție a Uniunii Europene. Dar, din păcate, aplicarea Master Planului nu va începe decât în 2010, iar noi anul acesta trebuie să închidem toate gropile de gunoi.

Rep.: Atunci unde se vor depozita gunoaiele?

D.S.: Teoretic se va încerca lărgirea gropii de gunoi de la Sighișoara, să fie transportate acolo, dar sunt probleme mari. Într-un singur an se strâng circa 160.000 de tone de deșeuri menajere în județul Mureș. Consiliul Județean gestionează această problemă a deșeurilor din județ dar este o problemă mare. Master Planul este foarte bun, dar din păcate aproximativ un an întârziere față de angajamentele pe care le avem față de Uniunea Europeană.

Rep.: Pentru această neputință ce sancțiuni se prevăd în acest sens?

D.S.: Dacă nu ne putem încadra se intră pe procedura de infrigement, unde în final se ajunge la amendarea statului român și e vorba de anumite sume de bani care trebuie vărsate zilnic până la încadrarea la zi și plătirea penalităților. Odată cu Master Planul vom avea și selectarea deșeurilor, stațiile de transfer, va fi totul pus la punct în județul Mureș din punct de vedere al deșeurilor, dar începem doar din 2010 să realizăm și depozitul de deșeuri ecologice.

Rep.: Ați înregistrat poluări semnificative în cursul anului trecut în județul Mureș?

D.S.: Anul trecut nu a ridicat mari probleme, de la combinatul Azomureș nu am avut poluări semnificative cu amoniac. Probabil în jurul combinatului s-a mai simțit miros de amoniac, dar pe oraș nu am avut probleme unde avem stațiile de monitorizare automată. Am avut zile cu depășiri la pulberi în suspensie la PM 10. Care înseamnă praful acela foarte fin, care de fapt nu se depune ci stă în aer. Aceste pulberi au fost depășite circa 20-25 de zile, anul trecut. Motivul este traficul rutier, suprafețele mari de teren fără iarbă, pe care orice vânt antrenează particule foarte fine. Nu avem întreprinderi mari poluatoare cu pulberi în afară de Azomureș, în rest la noi în județ toată încălzirea se face cu gaz metan la care pulberele sunt foarte puține.

Rep.: Aveți un inventar al spațiului verde la nivel de municipiu?

D.S.: Avem un inventar mai vechi, care spune că sunt între 7 și 9 mp de spațiu verde pe cap de locuitor în municipiul Târgu-Mureș. Spațiul verde lipsește în Târgu-Mureș, pentru că acest municipiu s-a dezvoltat fără suprafețe mari de parcuri. La noi parc putem numi platoul Cornești, parcul de la stadion, Week-endul ca spațiu verde, restul sunt părculețe mici nesemnificative.

Robert MATEI

robert@ziaruldemures.ro