Se-ntorc batalioanele române!
Se spune că omul care a tras adânc în piept fumul locomotivelor cu aburi, nu va mai putea trăi fără glasul roților de tren. La fel se întâmplă probabil și cu militarii care au executat odată un ordin, mereu vor aștepta altele. Militarii, acești oameni foarte bine antrenați și pregătiți fizic, mental, dar și psihologic au ascultat ordinul și cei mai buni dintre ei au plecat să “mențină pacea” în teatrele de război. Marți seara (12 mai), ministrul apărării, Mihai Stănișoară, a anunțat că până la sfârșitul lui iulie trupele românești se vor retrage din Irak. Gurile rele zic că nu e vorba de retragere așa cum au hotârât să facă statele mai mari, ci de terminarea misiunii. Ministrul în schimb susține că e vorba de retragerea potrivit calendarului stabilit prin Memorandumul încheiat cu statul irakian. Cel puțin așa a declarat ministrul apărării după întâlnirea cu omologul său italian, Ignazio La Russa. Și a mai adăugat că nu va mai activa posibilitatea teoretică a prelungirii Memorandumului încheiat în decembrie. Vom trăi și vom vedea dacă nu a fost o declarație doar ca să ne îmbătăm cu apă rece! Multe păreri pro și contra, multe speculații. Ce fac soldații noștri în Irak și în Afganistan? Patrulează, încearcă să asigure liniștea într-o provincie cât Dobrogea, de pildă în provincia Zabul. Cam asta fac și în Fallujah sau Bagdad, în Irak. Militarii noștri sunt într-o zonă periculoasă. În nord sunt armatele franceze, germane, care sunt mai puternice poate decât ale noastre. În Kandahar bulgarii de pildă păzesc o tabără americană, pe dinăuntru, se plimbă cu mașina blindată, cu tab-uri. Ai noștri au misiuni de război. Încearcă să aresteze talibanii sau să-i lichideze. Orice militar se antrenează toată viața pentru război, ei în subconștient își doresc războiul. Măsurarea puterilor. Ei știu că atunci când te duci în luptă ori te întorci, ori nu te mai întorci. Deschizi focul ca să rămâi tu în viață. Și ei recunosc că sunt momente când li se face frică, sau le tremură genunchii, pentru că teoria ca în toate cele și aici e teorie, în schimb practica pe front chiar poate să te omoare! Într-o emisiune televizată ministrul Stănișoară a fost de părere că nu înzestrarea armatei rezolvă totul, ci profesionalismul, condițiile de misiune de luptă și șansa de a scăpa doar cu o fractură deschisă la picior atunci când camarazii tăi își pierd viața! Și trebuie să fii unul norocos să scapi tefer dintr-un tab de pe vremea lui Pasvante Chioru, dacă și mai noul Piranha te poate expedia pe lumea cealaltă. Când vesta antiglonț pătrată mai mult te jenează, decât te apără, iar picioarele ți se coc în bocancii de piele la 50-60 de grade vara, e bine să ai șansa de a te întoarce printre cei care te așteaptă acasă! Se întorc batalioanele!
Erika MÄ‚RGINEAN
erika@ziaruldemures.ro
