Călătoria culorii și a spiritului prin Porțile Gabrielei Alecu

Expoziția artistei plastice Gabriela Alecu, intitulată sugestiv “Porți către culoare”, deschisă la Centrul “Emil Dandea”, săptămâna trecută, oferă privitorului, posibilitatea unei călătorii plastice și spirituale către alte lumi. Iubitorul de artă va trece prin cele 11 porți, 11 tablori, prin care artista reușește să parcurgă treptele cunoașterii. Pentru a înțelege simbolistica și esența porților, trebuie să vezi lumea ca un artist prin ochii unui artist, trebuie să o înțelegi cu mintea unui artist și trebuie să trăiești pentru artă.

Poarta de la Biertan

Prima poartă deschisă de Gabriela Alecu, este cea de la Biertan, o poartă ce permite artistei să-și depășească zidurile pentru a ieși la lumină, singura poartă unde Mimesiul încă își face simțită prezență, întrezărind imagine porților ce vor urma.

“Ideea porților a fost tabloul Poarta la Biertan, primul din seria celor 11 porți. Când am finalizat tabloul, mi-am dat seama că nu era îndeajuns, nu vroiam neapărat să redau frumusețea architecturală a porților noastre, așa că am pictat mai departe cu gândul la pictura lui Ioan Alin Gheorghiu, realizând că am reușit să trec pragul și să deschid poarta gândurilor mele. Astfel, odată pragul trecut, porțile au început să prindă contur, nu doar în mintea mea, dar și pe pânză” a precizat Gabriela Alecu.

A doua poartă este cea virtual deschisă spre necunoscut, încercând o inițiere în armoniile universului, urmată de poarta urcușului către muzica sferelor, regăsindu-se în armoniile ei celeste. Prin intrarea în cea de a patra poartă, cea către culoare, artista caută o cunoaștere de sine, o împlinire a limbajului plastic, poartă care-i înlesnește vederea spre poarta lui Gaudi, poarta jocului formelor, a iubirii formelor naturale și a sacrificiului pentru artă.

“Deschide o poartă a dialogului cu ea însăși și cu iubirea de frumos, ajungând la concluzia că, ajungi la lucrurile simple foarte greu.E un dialog între formă și conținut, între formă și culoare, între ce, cum și de ce ?” a declarat artistul plastic Vasile Mureșan

Lepădare de “eu”

Urmează poarta iubirii, care, odată deschisă, aduce aceeași incertitudine, aceeași frământare interioară, a iubirii de sine sau față de cel de aproape. Așa precum fiecare creștin adevărat poate să o caute pe Maica Sfântă la poarta închisă a lui Iezechiel, poate să o găsească la poarta răsăritului sau la poarta ceriului, Gabriela Alecu o găsește în cunoaștere și iubire necondiționată de aproape după lepădarea de “eu”.În această călătorie inițiatică, Gabriela Alecu are revelația deschiderii porții către credință, asemeni pelerinilor și credincioșilor, îl aude pe Hristos spunând: Eu sunt ușa, de va intra cineva prin mine, se va mântui”(Ioan 10,9).

Trecând prin experiențe terifiante, artista ajunge să vadă porțile morții, și puterea uriașă a prăpastiei din care nimeni nu se poate smulge, și află că numai Hristos are cheia la poartă, iar “Dumnezeu deschide porțile ceriului, pentr a-și arăta tăria” (Apocalipsa, 4,1)

Artista își desăvârșește inițierea spiritului deschizând porți spre cunoașterea de sine, spre dragostea de aproape și de Dumnezeu. Porțile se transformă în arcuri de triumf ale iubirii de frumos și prin frumos ale iubirii de Dumnezeu și permit trecerea de la teluric la astral.

“Din punct de vedere plastic, căutarea își găsește armonii de formă și cromatice, în rafinate arce naturale, pictate în griuri colorate, muzică și flori, și totul amintind pe undeva de maestrul Ioan Alin Gheorghiu, de ale sale grădini suspendate ale raiului. Momentul creației se încrie într-o mișcare transmimetică și de resemnare, într-o încercare de recuperare a modului conceptual de abordare. Artista încearcă o spiritualitate a motivului, și, cuprinsă de demonul creației, reaprinde lumina spirituală. Încearcă să se elibereze, conștientă fiind că există numai în măsura în care este liberă” a precizat Vasile Mureșan.

Gabriela Alecu, prin porțile cunoașterii și căutării, deschide poarta spre Dumnezeu, prin credință, căutând libertate deplină, asemeni marelui creator prin creație.

“Am deschis și am trecut cele 11 porți, până când au fost scoase în lume, să fie trecute cu înțelegerea fiecăruia. Privind în urmă, mi-am dat seama prin câte stări am trecut, până la pictarea porților, neliniște, bucurie, câtă gânduri s-au învălmășit în minte, până fiecare și-a găsit locul lui. Apoi fiecare a vorbit pe rând, și totul a căpătat un sens, și a rămas ceva în urma lor” a spus Gabriela Alecu.

Porțile Gabrielei Alecu nu reprezintă doar o trecere a porților de culoare, sunt porți către imaginație, către libertatea de a reinventa forma, către libertatea de a reflecta alăturarea de culoare. Sunt porți unde trece cu gândul în altă dimensiune a lumii, porți către necunoscut, către stările sufletului reflectate în culoare. Așa cum nimic nu poate fi conceput în existența noastră fără iubire și permanenta căutare își trage esența din acest sentiment pur, marea trecere dintr-o poartă-n altă, dintr-o stare în alta, dintr-un adevăr în altul nu poate fi concepută fără Divinitate, parte integrantă a tuturor lucrurilor, stărilor și trairilor noastre. Parcurgând cele 11 porți, privitorul are posibilitatea să cunoască nu doar trăirile artistei în călătoria sa prin cele 11 dimensiuni, dar să se și regăsească, să-și cunoască interiorul spiritual și exteriorul divin, ca-ntr-un final să poată simți și afirma: Hristos a Intrat!

Alin ZAHARIE