Liberalii de ieri și de azi

Constituit pe baza “Coaliției de la Mazar-Pașa” din 24 mai 1875, Partidul Național Liberal întrunea mai toate grupările liberale existente la acea dată.
Primul program al partidului a fost publicat în “Alegătorul liber” la 4 iunie 1875, imediat după formarea coaliției. Conținutul său făcea referire la necesitatea respectării legilor și a principiilor regimului constituțional, apărarea libertății personale, organizarea învățământului și a armatei. Programul economic al acestui partid susținea atunci inițiativa particulară și întărirea rolului statului, prin legiferarea monopolului acestuia asupra unor ramuri de activitate. Instituția folosită în acest scop – Banca Națională a României, creată în 1880. 
O scenă politică
dominată
de două partide
Din multitudinea de partide și partidulețe care au animat scena politică românească în perioada interbelică, două s-au detașat prin programele promovate, prin legile adoptate și charisma liderilor politici pe care i-au avut la centru și în teritoriu: Partidul Național Liberal și Partidul Național Å¢ărănesc. Ultimul, format în 1926 prin fuziunea Partidului Național Român din Transilvania cu Partidul Å¢ărănesc din vechiul Regat al României, a fost un redutabil adversar al PNL.
Cele două partide au dus o luptă acerbă între ele pentru a accede la putere, dar cu toată această rivalitate, firească de altfel, au avut o linie comună și un respect deosebit pentru păstrarea democrației, respectarea și aplicarea Constituției și derularea activității politice în cadrul parlamentar-constituțional.
Din păcate însă, unii lideri s-au lăsat cu sau fără voia lor manipulați de regele aventurier Carol al II-lea, care dorea să instaureze un regim autoritar de dictatură personală. Când au înțeles acest lucru era prea târziu și au trecut într-un timp foarte scurt – 1938-1948 – de la regimul de dictatură carlistă la cel antonescian, iar din 1948 – pentru aproape 50 de ani – la regimul de dictatură comunistă. Au urmat apoi procesele-spectacol, pușcăriile comuniste și distrugerea metodică a elitelor politice, inclusiv a celei liberale. Reînnodarea tradiției democratice după 1989, s-a dovedit a fi deosebit de greoaie, pentru că lipseau elitele, dar și pentru că mentalitățile se schimbaseră mult, iar realitățile actuale cereau un nou mod de abordare politică.
Elitele liberale
și disputa politică  
Dintre elitele conducătoare, de mare valoare, de la centrul de decizie politică, merită a fi menționați Ion I. C Brătianu, I. G. Duca, Gheorghe Brătianu, Ion Inculeț, Nicolae Titulescu, Gheorghe Tătărescu, Alexandru Lapedatu și mulți alții.
Oameni de valoare, de mare probitate morală și profesională a avut PNL și în teritoriu. Spre exemplu, în județul Mureș se detașează figurile politice ale lui Simion Mândrescu, protopopul Ștefan Russu, Gheorghe Bogdan-Duică, Emil Aurel Dandea, Ioan Haller, Ioan Ciupe, Vasile Horga și mai tinerii liberali Vasile Netea, Viorel Borșianu, preotul Petre Natea (tatăl actualului prefect), Ioan Cioloboc, Ștefan Ciontea, Petre Zuga și mulți alții. 
PNL a avut și momente de mare tensiune cu alte partide. Astfel, la festivitățile de încoronare a regelui Ferdinand și a reginei Maria, de la Alba-Iulia, din 15-17 octombrie 1922, Iuliu Maniu și Ion Mihalache, președinții Partidului Național, respectiv Partidului Å¢ărănesc (partide ce vor fuziona în 1926), deși au fost invitați special, au refuzat să participe, afirmând că acestea au fost, citez:”…coborâte la nivelul unor manifestații de partid”.
Nici adoptarea Constituției, în 1923, una din creațiile liberale de certă valoare și una dintre cele mai liberale din Europa, nu a fost scutită de probleme. Astfel, într-o declarație comună, Partidul Național și Partidul Å¢ărănesc, arătau: “…considerăm acest act abuziv, ca o emanație a concepției absolutiste a puterii executive, fără consultarea voinței naționale…” Că nu aveau dreptate, vor demonstra  evenimentele ulterioare. Dar liberalii, nu au fost scutiți de probleme nici în teritoriu. Spre exemplu la Mureș, în rândurile propriei lor organizații…
Liberalul
Dandea contestat
Dandea a fost contestat de mai multe ori în timpul cât s-a aflat în fruntea orașului. Era firesc să fie contestat de cei aflați în opoziție. Făcea parte din regula jocului. Un proces celebru – care s-a întins pe parcursul mai multor ani – a fost cel pe care i l-a intentat deputatul țărănist Aurel Baciu, sub acuzația de afaceri oneroase. Dandea a intentat și el la rândul lui procese pe motiv de calomnie mai multor publicații sau persoane fizice. După cum vedem, e vorba de o viață politică mureșeană agitată, care se înscrie firesc într-un climat de asemenea factură, ce caracteriza, de altfel, România interbelică. Dandea a avut însă unele probleme și în rândurile propriului său partid. În 1933 a fost ales deputat în circumscripția Râciu, avocatul Vasile Horga. La insistențele lui Dandea, Horga a trebuit să renunțe în favoarea unui deputat de la centru, protejat de Dandea. În 1935, Dandea l-a ponegrit public pe prof.Bogdan Duică președinte al partidului, căruia îi contesta această calitate. La scurt timp, Bogdan Duică s-a și stins din viață, dezamăgit de comportamentul lui Dandea, care până nu de mult timp îi fusese colaborator apropiat.
Liberalii
mureșeni după 90
După 1989, un nucleu de foști deținuți politici cu stagii îndelungate de detenție în penitenciarele comuniste au pus bazele PNL. O activitate deosebită a depus Emil Tămășoiu, azi decedat, Mircea Folea și Ioan Ranca. S-au conturat nuclee zonale la Reghin (inginerul Simionescu, profesorul Costea), la Luduș, Târnăveni și Sighișoara (cel mai puternic și mai bine conturat nucleu). Congresul de la Brașov din 1996 nu a reușit să unifice fracțiunile liberale. Problemele s-au menținut și chiar s-au acutizat, numărul membrilor fiind fluctuant, între 100-120 (1992-1996).
După Congresul de la Brașov, Radu Câmpeanu unul din liderii incontestabili ai partidului, s-a retras. Nu putea rămâne în niciuna din fracțiuni. La scurt timp, a sosit Tăriceanu la Târgu Mureș, iar președinte a fost “înscăunat” Radu Ciontea, fost președinte al PUNR. La acel moment, conducerea de atunci a partidului a participat doar nominal la principiile liberale. Vremurile s-au mai schimbat, s-au mai schimbat și oamenii din conducere. PNL pare acum un partid consolidat, care va intra hotărât și cu forță în această campanie. Dar oare este o forță reală? Alegerile vor demonstra acest lucru.

Doctrina economică:

PNL a susținut doctrina economică a liberalismului românesc sub deviza: “Prin noi înșine”. Principala categorie socială care promova această politică a fost burghezia, căreia îi revenea rolul de conducere, iar societatea urma să se organizeze potrivit principiului “armoniei” și “echilibrului” social. În același timp, liberalii au susținut reforma electorală și pe cea rurală.