Pagini aurii cu bordură neagră
Nu puține sunt clipele în care ne roade nemulțumirea. Vrem să avem ce n-am avut, vrem să fim ce nu suntem, vrem să devenim ce nu putem. Adică, ce dacă podoaba capilară ni se rezumă la câteva fire (răzlețe), o tichie de mărgăritar ne-ar strica? Hîm? Deci, trebuie cu tot dinadinsul să ieșim din comun. Chiar dacă demersul nostru ne duce direct din lac în puț.
În categoria lucrurilor nemaifăcute, dar dorite cu fierbințeală se înscrie și una dintre mediatizatele inițiative ale PNA. După cum observăm din actele organului (pe care le putem consulta), mare întreprindere se arată. Se pare că se lucrează încetișor, dar cu tenacitate la redactarea, corectarea, tipărirea și legarea unei ediții Princeps a „Paginilor aurii”. Una la nivel interjudețean și chiar național, să o poată folosi tot poporul. Când îi vine.
Altfel nu se explică grija cu care PNA București (prin specialiști acreditați intern) a solicitat, PNA Târgu Mureș s-a conformat, a semnat, a executat și a comunicat tot ce a însemnat apel primit ori efectuat de peste 78 de abonați, într-o perioadă de un an și o lună. Cred că numărul exact numai bunul Dumnezeu îl știe. Sau, scuze pentru amestecarea lui Dumnezeu în treaba asta. Rectific partea a doua a frazei: Poate numai dracu’ îl știe! Deci, listele cuprind mii de apeluri de pe telefoane fixe și mobile. Firească metodă de a afla cu cine intră și stă în contact abonatul verificat. Cât timp și în ce poziție. Bineînțeles fără autorizație din parte judecătorului. Adică, precum la ușa cortului. Figura aia cu Curtea Europeană care pretinde cu severitate cuvântul scris și motivat al judecătorului pentru astfel de comportamente ale procurorului nu-i pentru noi… Aia e o normă pentru oameni civilizați. Cunoscători de carte.
Așa că, fără prea multă osteneală din partea organului, cuprinsul este gata din câteva mișcări. Capitolele se succed cu repeziciune. Aparatele de-abia pot să le contorizeze. După o primă înțeleaptă cugetare, ele pot fi grupate cam așa: „Ce fel de bătături a mai făcut bunica în ultimele luni”; „Câte scaune (moi) a avut pe zi țâncul nostru”; „Cine ne apelează dimineața (înainte de duș), dar, mai ales, pe cine apelăm noi seara (după cină)”; „De câte ori băgăm degetele în tastele pentru liniile fierbinți și cât rămânem lipiți în ele”.
Dacă vă spun că toate acestea au fost făcute pentru a se vedea dacă eu am spart baza de date a Tribunalului nu mă credeți! Așa că mai scriu. Deci, să ne înțelegem. S-au solicitat toate apelurile mele (date și primite) pentru un an (întreg) și o lună (plină). Apoi, aproape fiecare dintre numerele cu care am vorbit eu a beneficiat de același regim protector. Li s-au monitorizat toate telefoanele pe care le-au dat și le-au primit. Așadar, toate convorbirile mele cu alții și toate convorbirile altora cu ceilalți. Logic, nu? Sigur că grija pentru ziariști ne-o explicăm, mama lor de borfași. Că presa asta umblă numai cu zădărnicirea aflării adevărului în dosarele PNA. Mai ales atunci când vorbește la telefon cu un spărgător de nuci în format electronic.
Da’ cu mama, cu mătușa, cu nașa și cu nașul ce-au avut? Că aștia n-au nici măcar aprindere electrică la aragaz, darămite abilități de hacker? Parcă ne închipuim tabloul magic al acestor doamne (și-al unui domn), trecuți de peste un deceniu de vârsta pensionării, cum vorbesc prin casă doar în limbaj Fortran, după manualele de informatică (ediția îngrijită de PNA) pentru a putea fi părtași la acțiunile mele antisociale de spargere de date. Huo, și mai vreți mărirea pensiilor, ‘r-ați ai naibii de septuagenari.
Așa că multe concluzii nu mai avem de tras. Totuși, trebuie să menționăm și faptul că recent PNA-ul le solicită martorilor (pe lângă toate datele personale) și toate numerele de telefon. (V-am spus eu de la început că-i lucru serios!) Deunăzi, una dintre martorele audiate și-a spus numărul de telefon fix. Organul a insistat și asupra celui de mobil. Martora a căzut în uimire. Avocatul, om hârșit într-ale PNA-ului, a liniștit-o cu singura frază ce apărea logică : « Doamnă, cred că le trebuie și ăsta. PNA scoate ultima ediție de Pagini aurii ». Atâta doar că oricât ar combina culorile, bordura le iese tot ca de necrolog. Așa, ca să se asorteze…
de Andreea CIUCÄ‚



