Sfântul Ilie și energia pozitivă a Mănăstirii Toplița

Mănăstirea Sf. Ilie din Toplița este o emblemă a spiritualității românești de pe aceste meleaguri, la poalele munților Călimani. Lăcașul e situat într-o splendidă grădină, a cărei frumusețe naturală a fost desăvârșită de-a lungul timpului de către harnicii ei viețuitori.

Primul Patriarh al României, Miron Cristea, s-a născut la Toplița și, nu întâmplător, tot aici a fost ridicată frumoasa mănăstire Sf. Ilie. Aceasta s-a dezvoltat cu timpul, astăzi fiind un loc foarte căutat de credincioși, mai ales cu ocazia hramului așezământului. Ajunși la mănăstire, am observat că pregătirile pentru sărbătoarea hramului erau în toi, călugării fiind prinși cu curățenia în biserică. Pe starețul Emilian Telcean l-am găsit odihnindu-se pe o bancă, după ce a terminat de cosit iarba, una dintre îndeletnicirile zilnice ale călugărilor. Cu mare bucurie a acceptat să ne povestească despre trecutul mănăstirii, chiar de la nașterea ei, precum și despre activitatea religioasă de aici. “Biserica de lemn este declarată monument istoric. A fost construită în 1847 de către trei preoți, Gheorghe Ujică împreună cu fiii lui Ioan și Ștefan. Ei erau și cioplitori în lemn și au ridicat biserica după planul și după priceperea lor. Edificiul a fost ridicat de fapt în satul Stânceni și a funcționat ca biserică parohială până în 1910. Dar la un moment dat credincioșii din Stânceni n-au mai încăput în biserică și atunci au fost nevoiți să-și ridice un lăcaș nou. Au construit o biserica din piatră, o copie dupa catedrala din Sibiu.

“Însă primul Patriarh al României, Miron Cristea, s-a născut aici în Toplița. Aici, unde este grădina mănăstirii era grădina părinților săi, iar casa unde ne aflăm acum este casa unde s-a născut Patriarhul.”

Povestea Patriarhului

Însă primul Patriarh al României, Miron Cristea, s-a născut aici în Toplița. Aici, unde este grădina mănăstirii era grădina părinților săi, iar casa unde ne aflăm acum este casa unde s-a născut Patriarhul. În 1910, acesta era episcop al Caransebeșului și, aflând vestea că biserica din Stânceni trebuie să fie demolată, pentru a nu se pierde această valoare architecturală, a cumpărat-o de la credincioșii din sat și a adus-o pe grădina părinților săi vrând s-o facă gropniță pentru părinți”, ne-a povestit părintele stareț. Rând pe rând, în jurul ei au început să fie ridicate clădiri de lemn, corespunzătoare scopului viitorului așezământ. “Sub biserica de lemn, este un cavou în care sunt înmormântați părinții Patriarhului, două surori ale Patriarhului, Ileana și Elvira, iar în mijloc, între părinți și surori și-a lăsat Patriarhul loc să fie înmormântat el. Dar, în 1920 acesta a fost ales mitropolit la București, iar în 1925 a fost ales primul Patriarh al României. În 1939, când a trecut la cele veșnice, era și Prim-ministru și atunci conducerea țării și a Bisericii a hotărât să fie înmormântat în Catedrala Patriarhală. Astfel, nu i s-a îndeplinit dorința de a fi înmormântat lângă părinți. În locul lui a fost înmormântat în 1971 Prea Sfințitul Episcop Emilian Antal, nepot al Patriarhului Miron, fiul Ilenei, sora Patriarhului. În ultimii douăzeci de ani ai Prea Sfinției Sale a fost și starețul mănăstirii noastre”, a depănat povestea starețul Emilian Telcean. Pictura bisericii este realizată în tempera pe pânză, aplicată pe lemn. Starețul a făcut precizarea că, la momentul aducerii bisericuței de la Stânceni, s-a schimbat și catapeteasma, cea originală fiind adăugată la colecția de obiecte a bisericii. “Catapeteasma de acum este lucrată în Germania, la Munchen, de către George Russu, un nepot al Patriarhului. El era și sculptor și pictor. E sculptură în lemn de tei, îmbrăcată în cerneală de aur. De aceea, la prima vedere îți face impresia că este din metal. De asemenea, cele două cupole de la abside au rămas întregi și se păstrează pictura. Atunci când s-a pictat biserica, Patriarhul Miron era regent. Regele Carol al II-lea era plecat din țară, regele Mihai era mic și țara era condusă de trei regenți, printre care era și Patriarhul Miron. De aceea, în dreapta, lângă geam sunt pictați părinții Patriarhului, George și Domnița, țărani din Toplița, iar lângă tată se află pictat Regele Mihai, sub mantia Patriarhului Miron. Regele are coroana regală în mână. Este la o vârsta de vreo șapte ani”, a adăugat starețul.

Toate-s vechi și nouă toate

Cu timpul, deoarece bisericuța de lemn a devenit prea mică și neîncălzită iarna, s-a decis construcția unei biserici noi. Dar pentru aceasta nu s-a primit aprobare. “A venit războiul, după război au venit comuniștii și nu ne-au mai dat voie să construim o nouă biserică. De abia în 1984 am primit o aprobare să facem o clădire pentru patrimoniu, având multe obiecte de muzeu și neavând unde să le depozităm. Mi-am zis: Asta ne-a trebuit! Acum e momentul să facem biserica! Am făcut clădirea pentru patrimoniu și între aceasta și casa veche am făcut biserica. Ne-au întrebat ce tot facem, ne-au zis să nu facem paraclis, dar Dumnezeu ne-a ajutat. La început, biserica a fost fără turlă, dar mai apoi autoritățile locale ne-au dat voie să punem și turla. Și așa s-a făcut biserica”, a continuat starețul. Lăcașul, sfințit la data de 20 iulie 1984, este construit în stil bizantin, pictura este în frescă, iar iconostasul și stranele, sculptură tradițională, în lemn de stejar. La data sfințirii mănăstirii, a fost hirotonit întru arhiereu primul ierarh al Episcopiei Covasnei și Harghitei, P.S. Episcop Ioan Selejan. Mănăstirea, purtând hramul Sf. Ilie, numără în prezent 15 călugări care, pe lângă viața duhovnicească, se ocupă și cu muncile agricole. “Avem grădină cu zarzavaturi, avem animale pentru care cosim fân. Ne întreținem din munca noastră. Ne-am făcut și un eleșteu cu pești, deoarece sunt părinți care nu consumă carne”, ne povestește starețul. De asemenea, pelerinii care vin aici sunt cazați într-o casă de oaspeți, ce poate adăposti în jur de 150 de persoane.

Hramul mănăstirii

Ziua de 20 iulie, când se sărbătorește Sf. Ilie, a devenit hramul mănăstirii. Hramul a fost dat de către Patriarhul Miron Cristea, al cărui al doilea nume era Ilie. “Patriarhul s-a născut în preajma sărbătorii Sf. Ilie și a fost botezat în această zi. Și atunci a ridicat această biserică în cinstea Sf Prooroc Ilie”, ne-a explicat starețul Telcean.

Activitate religioasă intensă

La mănăstirea Sf Ilie vin mulți credincioși pentru a afla tămăduire trupească și sufletească. Înconjurată de brazi seculari, grădina mănăstirii este o oază de liniște, presărată din loc în loc de flori și arbuști ornamentali, portocali, lămâi, dafini, agave, aloe și multe specii de cactuși, plantate de-a lungul aleilor, un tărâm unde zgomotul vieții cotidiene din Toplița nu reușește să străpungă liniștea dumnezeiască. Iar între cele două biserici se află bustul Patriarhului Miron Cristea. “Slujbele sunt ca la orice mănăstire, se fac cele șapte Sfinte laude, se face Sfânta Liturghie zilnic și la sfârșitul fiecărei liturghii se face și parastas. Sfântul Maslu se face de două ori pe săptămână, marțea și vinerea, după Sfânta Liturghie, iar după Sfântul Maslu se citesc și dezlegările pe care le solicită credincioșii, Molitfele Sfântului Vasile cel Mare, ale Sfântului Ioan Gură de Aur și alte dezlegări de care au nevoie credincioșii care trec pragul mănăstirii noastre. Patriarhul Miron a lăsat și prin testament ca la mănăstirea aceasta să se cânte muzica psaltică. Și acum se cântă muzica psaltică aici la noi. Nu suntem noi chiar așa de pricepuți, dar facem ceea ce putem.”, ne spune starețul.

Slujbe speciale la sărbătoarea hramului

De sărbătoarea hramului, se fac slujbe speciale și sunt invitați mai mulți ierarhi ai Bisericii Ortodoxe. “La noi începe slujba la ora șapte, în ajun de Sfântul Ilie, seara, și nu se termină pâna a doua zi la ora unu. Toată noaptea este slujbă. Toată curtea aceasta este în noaptea aceea plină de lumânări, toată lumea aprinde lumânări, iar la miezul nopții se citesc Molitfele Sfântului Vasile, se face Liturghie și de noapte și atunci se împărtășesc foarte mulți credincioși și foarte multă lume înconjoară biserica. Se face și parastas pentru ctitorii bisericii, așa a lăsat prin testament Patriarhul Miron Cristea”, ne explică starețul.

Muzeul mănăstirii

Muzeul Mănăstirii “Sfântul Prooroc Ilie” din Toplița a fost sfințit și inaugurat în 30 mai 1995. Expoziția permanentă cuprinde un important fond de icoane pe lemn din secolul al XVIII-lea și fragmente ale vechii catapetesme de la biserica din lemn. În muzeu există de asemenea, o valoroasă colecție de icoane pe sticlă, cărți religioase ortodoxe, obiecte liturgice.

“Patriarhul Miron Cristea s-a născut în preajma sărbătorii Sf. Ilie și a fost botezat în această zi. Și atunci a ridicat această biserică în cinstea Sf Prooroc Ilie”