Sighișoara, singura cetate medievală locuită din Europa
Cetatea Sighișoarei este cea mai bine păstrată cetate medievală din Europa și singura locuită. Atestată documentar în anul 1280, sub denumirea de Castrum Sex, cetatea a fost fortificată în decursul secolului al XIII-lea, după invaziile devastatoare ale tătarilor, prin construirea zidurilor de incintă. În 1367 apare sub denumirea civitas de Seguswar, drept centru al Scaunului Schässburg, din care mai făceau parte șaisprezece sate. În secolul al XV-lea cetatea dobândește forma sa actuală, cu zidurile de incintă crenelate, cu turnurile de strajă, cu 164 de locuințe și 13 clădiri publice. Din cele 14 turnuri și 5 bastioane s-au păstrat până azi doar 9 turnuri și 2 bastioane.
Turnul Fierarilor
A fost ridicat în anul 1631 în locul vechiului Turn al Bărbierilor. Plasat în apropierea Bisericii Mănăstirii, servea apărării acesteia. Fiind ridicat pe o pantă abruptă de deal, dinspre cetate pare masiv, deși e destul de redus ca înălțime. Turnul a ars în marele incendiu din 1676 și a fost refăcut ulterior.
Turnul Frânghierilor
Este unul din cele mai vechi edificii ale Sighișoarei, fiind și singurul turn locuit din cele păstrate până azi. A fost ridicat pe zidurile vechii cetăți și a fost distrus în anul 1241. Forma actuală o are din 1305 și este unul din puținele turnuri neatinse de incendiul din 1676. Din punct de vedere strategic, a făcut parte din vechea fortificație de pe vârful dealului.
Turnul Măcelarilor
Aflat în vecinătatea Turnului Frânghierilor, pe latura vestică a cetății, Turnul Măcelarilor datează din secolul al XV-lea. Porțiunea din zidul cetății dintre cele două turnuri s-a păstrat intactă.
Turnul Cojocarilor
Se află la mică distanță de Turnul Măcelarilor și datează tot din secolul al XV-lea. A fost distrus în timpul incendiul din 1676 și refăcut ulterior. Construit pe o baza patrulateră, este modest ca arhitectură și ca dimensiuni.
Turnul Croitorilor
A fost construit tot în secolele XIV-XV. Parterul este străbătut de două ganguri carosabile, care se puteau închide prin porți masive de fier. În anul incendiului, 1676, partea superioară a turnului împreună cu unul din ganguri au fost distruse. În 1935, bolta a fost readusă la forma inițială, iar gangul a fost redeschis circulației.
Turnul Cizmarilor
Marchează extremitatea nord-estică a zidului cetății. Și acesta a fost afectat de incendiul din 1676, și a fost reclădit în forma actuală în 1681. În partea din față se găsea un bastion care a fost demolat ulterior. Ca arhitectură prezintă influențe ale stilului baroc și astăzi găzduiește stația locală de radio.
Turnul Cositorarilor
A fost construit odată cu zidul cetății și avea o poziție strategică pentru apărare. În fața turnului se află cel mai bine păstrat bastion. El poartă încă urme de gloanțe din timpul asediului curuților, de la 1704-1706. Turnul Cositorarilor este legat de Turnul Tăbăcarilor prin Galeria Arcașilor din care se apără partea sud-vestică a orașului.
Turnul Tăbăcarilor
Se află pe latura de sud-est a zidului cetății. Este atât de modest încât nici nu pare să fi fost turn de apărare. Analizând forma și poziția retrasă în spatele zidului se poate deduce că ridicarea lui a avut loc cândva în secolele XIII-XIV.
Turnul cu Ceas, simbol al orașului
Ridicat în secolul al XIV-lea, Turnul cu ceas aparținea întregii comunități. În 1648, ceasornicarul Johann Kirchel atașează mecanismului orologiului de la etajul patru cincisprezece figurine sculptate în lemn și pictate. Cele dinspre Orașul de Jos sunt personificări ale zilelor săptămânii, reprezentate ca zeități antice: luni-Diana, marți-Marte, miercuri- Mercur, joi- Jupiter, vineri-Venus, sâmbătă-Saturn, duminică-Soarele. Acestea se schimbau la fiecare 24 de ore. Cele dinspre Cetate, reprezentând simboluri ale păcii, dreptății și justiției, rămâneau fixe. La începutul secolului XX, turnul a fost transformat în muzeu, încăperile sale adăpostind exponate care ilustrează istoria orașului începând din epoca pietrei și până spre secolul al XVII-lea.



